MAGA se îndreaptă spre Est. Creșterea inegalităților reprezintă principalul factor, conform Reuters

Un reprezentant de extremă-dreapta, susținător al lui Trump, are șanse să câștige alegerile prezidențiale din România, în timp ce sondajele indică alți doi susținători ai MAGA pe locurile doi și trei în Polonia. Această evoluție ar putea contribui la o schimbare semnificativă în politica din Europa Centrală, ceea ce ar putea amplifica tensiunile din Uniunea Europeană, conform Reuters, citată de News.ro.

George Simion, un naționalist care promovează sloganul 'Make Romania Great Again', se opune sprijinului militar acordat Ucrainei și critică conducerea Uniunii Europene. El a câștigat cu un avantaj considerabil primul tur al alegerilor din 4 mai și se află într-o competiție strânsă în turul doi din 18 mai împotriva primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, deși recent sondajele indică egalitate.

„O radicală schimbare în politica românească”

O posibilă victorie a lui Simion ar putea provoca instabilitate în România, stat membru al UE și NATO, având implicații și asupra Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește deciziile care necesită consens, conform evaluărilor experților și diplomaților intervievați de Reuters.

„Alegerile în favoarea lui Simion ar putea aduce o radicală transformare în politica românească, generând riscuri semnificative pentru stabilitatea internă a țării, relațiile cu Bruxelles-ul și unitatea Uniunii Europene referitoare la Ucraina”, a afirmat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group.

Dacă Simion va câștiga, Viktor Orban din Ungaria, cunoscut pentru atitudinile sale anti-imigrație și susținător de lungă durată al lui Trump, precum și Robert Fico din Slovacia, care se opune, de asemenea, ajutoarelor militare pentru Ucraina, ar putea avea un nou aliat în Consiliul European în ceea ce privește problemele precum sprijinul pentru Ucraina, energia, sancțiunile contra Rusiei sau bugetul Uniunii Europene.

Blocul lor ar putea fi consolidat în octombrie, dacă alegerile parlamentare din Republica Cehă îl realimentează pe fostul prim-ministru eurosceptic Andrej Babis, al cărui partid ANO se află pe primul loc în sondaje cu un sprijin de 30-35%.

În cadrul unei dezbateri televizate recente, Simion a exprimat susținere pentru Orban, deși opiniile lor diferă în legătură cu minoritatea etnică maghiară din Transilvania. „Îl respect pe președintele FIDESZ și pe Viktor Orban; multe dintre politicile sale vor fi adoptate și în România. Este momentul pentru o Europă a națiunilor creștine”, a declarat Simion.

De asemenea, el l-a sprijinit pe Karol Nawrocki, candidatul partidului naționalist Lege și Justiție din Polonia, care se află pe locul doi în sondaje, în spatele primarului Varșoviei, Rafal Trzaskowski, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia. Marți, Simion s-a deplasat în Polonia pentru a participa la mitingul lui Nawrocki, subliniind susținerea sa pentru Trump, pe care l-a numit „simbol al libertății”. Slawomir Mentzen, din extremitatea dreaptă, este de asemenea cotat pe locul trei în sondaje.

Provocări pentru centriștii din Uniunea Europeană

Bulcsu Hunyadi, expert în populismul de dreapta la Political Capital din Budapesta, a afirmat că succesul lui Trump și mișcarea sa MAGA au oferit un impuls naționaliștilor din regiune. „Critica adusă Uniunii Europene și elitelor liberale globaliste este o temă comună care rezonează cu acești actori politici”, a spus el.

Sprijinul a venit și din partea conservatorilor americani; Uniunea Conservatoare Americană a anunțat că va organiza ediția din 2025 a conferinței CPAC în Polonia. În Europa, doar Orban a mai fost gazda CPAC.

Uniunea Europeană se confruntă de ani de zile cu blocajul impus de Orban în privința unor acte legislative esențiale, fiind acuzat de subminarea valorilor democratice din Ungaria – acuzații pe care liderul maghiar le respinge, în ciuda tentativelor folositelor pe care le face.

O majoritate mai mare de lideri de extremă-dreapta ar putea îngreuna procesul decizional al centriștilor din UE, într-un moment în care Uniunea Europeană, formată din 27 de membri, se confruntă cu provocări fără precedent, inclusiv dispute comerciale cu Statele Unite și o percepută amenințare crescută din partea Rusiei.

Un oficial european a menționat o „amenințare constantă în elaborarea politicilor externe”, însă a recunoscut că naționaliștii din Europa de Est nu constituie întotdeauna un bloc unitar.

Speranțele pierdute ale est-europenilor

Deși fostele țări comuniste din Europa Centrală au fost entuziasmate de aderarea la Uniunea Europeană începând din 2004, aspirațiile cetățenilor lor de a atinge rapid nivelul țărilor occidentale mai bogate s-au diminuat în ultimii ani.

Pandemia de COVID-19 și consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina au încetinit procesul de convergență în regiune. Conform unui raport al Băncii Centrale Europene din iunie 2024, „din 2019, procesul de recuperare a decalajului a stagnat sau a fost chiar inversat.”

Mulți cetățeni din Europa Centrală simt că au suferit pierderi financiare, iar temerile legate de costul vieții au generat frustrări față de partidele tradiționale.

„Cea mai importantă cauză este creșterea inegalităților economice”, afirmă Endre Borbath, profesor la Ruprecht-Karls-Universität din Heidelberg, remarcând că în state precum România, dezvoltarea accelerată generată de fondurile UE s-a concentrat în câteva regiuni-cheie.

Borbath adaugă că criza migrației din 2015, când aproximativ 1 milion de persoane, majoritatea fugiți din războiul civil din Siria, au ajuns în UE, a surprins societățile conservatoare din Europa de Est, ceea ce a creat un teren propice pentru sentimentul anti-imigrație.

Florin, în vârstă de 47 de ani, un alegător din București care a preferat să rămână anonim, a declarat că va vota pentru Simion duminică și speră ca acesta „să închidă granițele și să reînvie economia României, dacă mai este posibil”. „Pentru noi, cei care am trăit în 1989 și am fost martori ai revoluției – aveam 13 ani atunci – nu s-a schimbat nimic. Totul este doar pentru ei”, a declarat el, referindu-se la cei din elita politică. „Pentru clasa muncitoare, nu s-a realizat nimic”, a concluzionat Florin.