Implicarea retragerii trupelor americane din România: opiniile unui expert în relații internaționale

Conform expertului în relații internaționale Claudiu Degeratu, retragerea unor militari americani din România nu implică neapărat sfârșitul prezenței americane în țară, dar poate semnifica o importantă schimbare politică.
Pentagonul consideră o posibilă retragere de până la 10.000 de soldați americani din România, Polonia și alte țări din Estul Europei, o informație care a apărut în presa din SUA, dar încă nu a fost confirmată oficial.
„Retragerea militarilor nu implică automat încetarea prezenței americane”
Momentan, în România își desfășoară activitatea aproximativ 1.500 de militari americani, cu un contingent major de aproape 1.000 la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, numărul acestora variind periodic în funcție de rotație.
La baza de la Deveselu, circa 200 de militari gestionează scutul antirachetă Aegis Ashore, iar la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt prezenți și peste 100 de soldați.
Expertul a menționat că statutul actual al trupelor americane din țară nu este unul permanent, ci se modifică prin rotație. O potențială retragere ar putea afecta numărul soldaților desfășurați în România pe o bază rotațională.
„Soldații nu sunt staționați permanent, ci circulă, ceea ce înseamnă că numărul lor poate fluctua. Aceasta poate include atât creșteri, cât și reduceri, în funcție de exercițiile planificate.”
Degeratu a subliniat că o reducere de 50% a prezenței rotaționale nu ar modifica drastic situația, dar o retragere totală ar avea un impact considerabil asupra securității naționale și asupra stabilității în Europa de Est.
„Chiar și o retragere parțială nu ar implica neapărat o dispariție a prezenței americane, având în vedere existenta dronelor de la Câmpia Turzii și a scutului de la Deveselu, care sunt mai mult despre sisteme de apărare decât despre soldați.”
Se pune întrebarea dacă prezența scutului de la Deveselu ar putea fi afectată.
„Cred că, cel mai probabil, va exista o reducere parțială, dar nu aș anticipa anularea completă a prezenței. Deciziile sunt influențate de contextul geopolitic și de comunicarea între părțile implicate.”
„România va trebui să-și ajusteze strategia de apărare”
Într-un scenariu negativ, retragerea semnificativă a trupelor ar putea forța România să-și revizuiască strategia de apărare militară, consideră expertul.
Această acțiune ar putea avea un impact major asupra Alianței Transatlantice, lăsând aliații europeni cu sarcina de a suplini golul militar lăsat pe flancul estic.
„Aceasta ar însemna întărirea prezenței grupului de luptă NATO de la Cincu. Se așteaptă ca Franța să fie responsabilă pentru suplimentarea forțelor NATO în această regiune.”
Din perspectiva relațiilor bilaterale, retragerea ar trebui să devină un subiect important de discuție în cadrul parteneriatului strategic România-SUA.
„Primăvara ar putea aduce necesitatea de a discuta bilateral despre eventualele modificări ale garanțiilor de securitate din cadrul acestui parteneriat.”
„Solidaritatea aliată ar putea fi afectată”
Retragerea ar putea să genereze efecte nu doar pentru România, ci și pentru NATO, subliniază expertul.
„NATO ar trebui să accelereze desfășurarea de trupe pentru a compensa eventualele scăderi, ceea ce va exercita o presiune asupra tuturor aliaților. Germania, de exemplu, pregătește trimiterea unei brigăzi în țările baltice ca reacție la situație.”
„La nivel politic, solidaritatea între aliați ar putea fi afectată. Multe țări se vor întreba care este angajamentul americani, având în vedere numărul de 100.000 de soldați americani staționați în Europa.”
În prezent, Pentagonul se confruntă cu discuții legate de o posibilă retragere a unui contingent semnificativ din Estul Europei, inclusiv din România.
Această discuție vine în urma desfășurării de 20.000 de soldați americani sub administrația Biden, care a avut loc în 2022 pentru a asigura securitatea țărilor de la granița cu Ucraina.
Reducerea forțelor este în evaluare, iar estimările sugerează că ar putea include o mică parte din soldații desfășurați de Biden.
Discuțiile interne cu privire la reducerea trupelor au loc în contextul eforturilor președintelui Trump de a negocia o încetare a focului cu Rusia.