INTERVIU VIDEO: Un reputat sociolog analizează diferențele dintre sondajele electorale și rezultatele votului.

Pe 2 mai, se deschid urnele pentru românii din diaspora în cadrul alegerilor prezidențiale. Sociologul Cătălin Stoica, fost director al unui institut de sondare de renume în perioada 2000-2008, discută, într-un interviu, despre motivele pentru care unele sondaje nu se reflectă în voturi, sursele erorilor și impactul informațiilor greșite.

Conform lui Stoica, aspectele precum esantionul, tehnica de intervievare, perioada de realizare, întrebările formulate și prestigiul institutului de cercetare sunt cruciale pentru a distinge între sondajele realiste și cele înșelătoare.

Erorile în sondaje pot fi cauzate de alocarea greșită a esantionului, formularea necorespunzătoare a întrebărilor, lipsa de profesionalism a intervievatorilor sau de răspunsurile neadevărate ale respondenților, subliniază sociologul.

Chiar și atunci când cifrele sunt eronate, acestea nu afectează semnificativ percepția populației, afirmă Stoica. El consideră că tentativa de manipulare prin sondaje are un impact limitat, în special asupra potențialilor donatori de partid, subliniind totuși că sondajele se vor apropia de adevăr odată cu data alegerilor.

• INTERACTIV: Sondajele actuale pentru prezidențiale arată o competiție strânsă pentru poziția secundă.

Sociologul discută și despre cartea sa recent publicată, „Turul doi care n-a fost”, în care examinează evenimentele politice din România după anularea alegerilor.

Cătălin Stoica predă la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, are un doctorat în sociologie la Universitatea Stanford și două masterate, unul la Stanford și unul la Universitatea Central-Europeană, fiind director general al CURS între 2007 și 2015.

Politicieni interesați modifică datele pentru a susține agenda lor.

Sociologul a fost întrebat despre lipsa de încredere a românilor în sondaje, mai ales după erorile din anul precedent. Stoica confirmă că există o neîncredere generală, asociată cu așteptările publicului de a primi predicții precise. El explică că sondajele sunt forme de cercetare științifică bazate pe probabilități și nu pe certitudini, având marje de eroare.

El subliniază că erorile pot apărea din multiple surse, inclusiv din sinceritatea limitată a respondenților sau din greșelile cercetătorilor. Este important ca sondajele să se alineze din ce în ce mai mult la realitate pe măsură ce alegerile se apropie.

Stoica observă că unele sondaje circulă „pe surse”, iar jurnaliștii ar trebui să verifice autenticitatea acestor date. Politicienii pot manipula informațiile pentru a-i influența pe investitori și votanți.

Sociologul afirmă că sondajele nu pot schimba semnificativ poziția candidaților, mai ales în contextul diversității surselor de informare.

Există, totuși, efecte asupra votanților: sondajele publicate pot determină alegătorii indeciși să se alinieze în jurul candidaților cu scoruri favorabile sau cei de pe locul doi.

Importanța dimensiunii esantionului.

Stoica explică faptul că dimensiunea esantionului nu este totul; mai important este modul în care acesta este ales. Există o metodologie specifică pentru sondaje, iar exemplele de esantioane eronate pot induce falsa impresie asupra popularității unui candidat.

Sectorul de sondare a opiniei publice nu poate supraviețui doar din sondaje politice și trebuie să se diversifice în cercetări pe teme socio-economice pentru a-și menține credibilitatea.

Cum să evaluăm un sondaj?

Pentru a distinge între un sondaj credibil și unul înșelător, Stoica recomandă să se caute detalii tehnice, inclusiv metoda de selecție a respondenților, perioada de realizare și formularea întrebărilor.

El face referire la volumul său recent, în care analizează impactul politic asupra alegerilor și dorința de reformă a partidelor. Stoica afirmă că au existat semnale de alarmă în urma alegerilor, cu o falia între clasa politică și cetățeni, care nu se mai simt reprezentați.