#MediciBuni Dr. Alina Păcurari, MedLife: „Există cazuri în care pacienții efectuează markeri tumorali de capul lor, care ies pozitivi, dar după evaluări complete, se stabilește că nu au cancer. Anamneza și investigațiile medicale corespunzătoare sunt esențiale pentru un diagnostic corect.”

O analiză de sânge efectuată din proprie inițiativă poate, în unele situații, să complice lucrurile mai mult decât să clarifice starea de sănătate a unei persoane care nu este familiarizată cu medicina. De aceea, specialiștii se concentrează mai întâi pe o anamneză cuprinzătoare, urmată de un examen clinic, și doar pe baza acestor informații recomandă analizele de sânge și investigațiile necesare pentru a ajunge la un diagnostic precis. Am discutat cu doi medici de la MedLife – dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă, Hyperclinica Medlife Timișoara și dr. Elena Kosa, medic primar medicină de laborator și șef al Laboratorului MedLife Timișoara pentru a înțelege cum abordează diagnosticarea bolilor complexe.

În continuare, discutăm despre importanța anamnezei și comunicării cu doctorul referitoare la istoricul medical, precum și rolul analizelor și al investigațiilor paraclinice în stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat.

O tânără de 31 de ani s-a prezentat la cabinetul doamnei doctor Păcurari cu simptome de oboseală și dificultăți ușoare de respirație. Anamneza a relevat că pacienta este fumătoare și urmează un tratament contraceptiv oral; examenul obiectiv a evidențiat un edem discret la nivelul membrului inferior stâng.

„Ecografia Doppler vascular periferic a confirmat o tromboză venoasă profundă la nivelul venei safene mici, iar ecocardiografia a ridicat suspiciuni de embolie pulmonară, confirmată ulterior de angio-CT-ul (tomografie computerizată) pulmonar. Analizele pentru trombofilii ereditare au relevat prezența mai multor mutații genetice“, explică dr. Păcurari.

Medicul, un investigator care cercetează istoricul medical al pacientului.

Evaluarea stării de sănătate începe, în mod normal, cu o consultație medicală, ce durează aproximativ 20 de minute. În cazurile mai complexe, consultațiile pot dura chiar și o oră, în special dacă este nevoie de investigații suplimentare sau de discuții extinse despre diverse probleme medicale. Bolile rare, de exemplu, sunt dificil de diagnosticat, necesită adesea 5 ani pentru un diagnostic corect, iar pacienții pot consulta până la 8 specialiști diferiți.

„Diagnosticul este stabilit pe baza anamnezei, a examenului obiectiv și a investigațiilor paraclinice. Anamneza este, în opinia mea, cea mai importantă etapă pentru stabilirea unui diagnostic corect. Aici pacientul relatează simptomele, momentul și condițiile în care au apărut, afecțiunile existente și tratamentele urmate. Medicul trebuie să asculte cu atenție și să pună întrebări orientate, pentru a ajunge la o suspiciune de diagnostic“, a declarat dr. Alina Păcurari.

Anamneza oferă medicului o imagine generală asupra sănătății pacientului, fiind adesea prima etapă în evaluarea acestuia, urmată de consultul efectiv.

De ce medicul nu se pierde în multitudinea de simptome ale diverselor afecțiuni.

„Trăim în era medicinei bazate pe dovezi, unde diagnosticarea nu se mai bazează pe ascultatul toracelui și pe tratamente empirice. După anamneză și examenul obiectiv, urmează corelarea cu investigațiile paraclinice, precum analize de laborator și diverse investigații, în funcție de diagnostic. Acestea pot include radiografii, ECG, ecografii abdominale, RMN sau CT, iar medicii recomandă adesea consulturi interdisciplinare pentru a ajuta la diagnosticul diferențial“, subliniază dr. Alina Păcurari.

Toți acești pași contribuie la stabilirea unui diagnostic clar, având în vedere că simptomele pot indica mai multe afecțiuni.

Greața, de exemplu, poate fi un semn de enteroviroză, gastrită, litiază biliară sau cancer digestiv. Vărsăturile pot proveni din dispepsie sau pot indica o formă gravă, cum ar fi hipertensiune sau tumoră cerebrală. Tusea poate fi cauzată de medicamente antihipertensive sau poate semnala o infecție la nivel pulmonar. Durerea precordială poate indica angină pectorală sau infarct miocardic, dar poate fi asociată și cu reflux gastro-esofagian.

„Un medic bun trebuie să își folosească simțul clinic și să coreleze simptomele pacienților cu analizele corespunzătoare pentru un diagnostic exact“, a concluzionat dr. Alina Păcurari.

Analizele medicale sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Adesea, medicul recomandă teste suplimentare pentru a confirma un diagnostic sau pentru a evalua mai în detaliu starea pacientului. Aceste investigații pot include analize de laborator și investigații de imagistică, cum ar fi radiografii sau ecografii.

„Analizele de laborator și investigațiile sunt esențiale pentru confirmarea sau infirmarea unui diagnostic. Fără teste, nu putem avea un diagnostic cert. Exemple includ glicemia pentru diabet sau anticorpii antitiroidieni pentru tiroidită. Este esențial să facem analize pentru afecțiuni infecțioase, autoimune sau oncologice pentru a stabili un diagnostic corect“, a adăugat dr. Elena Kosa.

Există simptome comune care pot confunda medicul în stabilirea diagnosticului, motiv pentru care este crucial un diagnostic diferențial.

„Diagnosticul diferențial este esențial, necesită analize de laborator precum markeri autoimuni și teste genetice pentru afecțiuni rare. E o veste bună că acum avem acces mai facil la aceste teste în multe unități din România“, a menționat dr. Elena Kosa.

Dr. Elena Kosa

În cadrul activității sale, dr. Păcurari se confruntă deseori cu situații în care analizele și investigațiile suplimentare sunt decisive în stabilirea unui diagnostic. De exemplu, cazul unei paciente de 46 de ani cu edeme la membrelor inferioare.

„Analizele uzuale au exclus cauze precum afecțiuni renale sau hipotiroidie, având doar VSH crescut. O ecografie abdominală a decis o formațiune uterină de mari dimensiuni și o suspiciune de compresie vasculară, confirmarea ulterioară a unei neoplazii de col uterin și a trombozei de venă cavă inferioară“, a explicat dr. Păcurari.

Analizele antibiotice, HOMA și markerii tumorali – necesită sau sunt la modă?

Evoluția medicinei și accesul tot mai ușor la teste a determinat mulți oameni să efectueze anumite analize din propria inițiativă. Medici ne explică rolul analizelor – antibiotogramă, HOMA și markeri tumorali, și când sunt realmente necesare.

Consumul excesiv de antibiotice, chiar și pentru infecții respiratorii banale, este răspândit. Aceasta se datorează atât prescrierilor eronate cât și automedicației, România având un consum alarmant.

Antibiograma este utilizată pentru a evalua sensibilitatea bacteriilor la diferite antibiotice, ajutând la selectarea tratamentului adecvat. Aceasta este esențială pentru combaterea infecțiilor bacteriene și prevenirea dezvoltării rezistenței.

„Identificarea bacteriană și antibiograma sunt esențiale pentru un tratament corect. Fără o bază reală, terapia cu antibiotice poate duce la dezvoltarea multirezistenței, influențând viitoarele tratamente“, a avertizat dr. Kosa.

HOMA, acronim pentru „Homeostasis Model Assessment“, este o metodă utilizată în diagnosticarea diabetului și a rezistenței la insulină, cu scopul de a evalua funcția pancreatică.

O valoare HOMA-IR mai mare sugerează o rezistență crescută la insulină, utilizată și pentru evaluarea riscului de diabet zaharat de tip 2. Interpretarea acestor valori se face de către medic, de aceea este recomandată consultarea unui specialist înainte de a efectua analiza HOMA.

Analizele markerilor tumorali au câștigat popularitate din cauza creșterii cazurilor de cancer. Aceștia pot indica prezența cancerului, dar nu sunt specifici doar pentru această afecțiune.

Fiecare tip de cancer poate avea markeri proprii care pot fi prezenți și în alte afecțiuni. De aceea, utilizarea lor necesită coroborarea cu alte teste și investigații.

„Analizele medicale trebuie interpretate în context. Am întâlnit pacienți care au realizat markeri tumorali fără a avea simptome, generând stres inutil. O simplă inflamație locală poate duce la valori crescute, iar pacientul suferă din cauza unei anxietăți nejustificate“, a mai spus dr. Elena Kosa.

Medici buni încurajează prevenția.

În 2008, Organizația Mondială a Sănătății a estimat că 80% din cazurile de boli cardiovasculare, AVC și diabet de tip 2 ar putea fi prevenite global.

Peste 3 milioane de decese premature ale persoanelor sub 75 de ani ar fi putut fi evitate printr-o intervenție mai bună în prevenție, ceea ce ar putea reprezentanta aproape o treime din totalul deceselor.

„Prevenția este crucială, evitând astfel apariția precoce a bolilor sau ducând la un diagnostic timpuriu și tratamente mai eficiente. Recomand anual realizarea unui set de analize uzuale, electrocardiogramă, ecografie abdominală și examen ginecologic, precum și consulturi periodice la medicul de familie. Aceste măsuri pot îmbunătăți semnificativ calitatea și durata vieții“, a subliniat dr. Alina Păcurari.

„Complexitatea patologiilor evidențiază importanța consultațiilor la medicul de familie, care ne ajută să evaluăm funcționarea organelor”, a adăugat dr. Elena Kosa.

MedLife reprezintă cea mai mare rețea medicală privată din România. Oferind o varietate de servicii medicale prin intermediul clinicilor, spitalelor și farmaciilor, aceasta include 40 de laboratoare și peste 200 de puncte de recoltare în toată țara, garantând pacienților îngrijire la standarde înalte.

***

Descoperiți și alte articole informative în secțiunea Ecologică.

Acest articol este realizat cu sprijinul MedLife, care își propune să fie o sursă de informație pentru un stil de viață sănătos.

Sănătatea este cheia fericirii românilor. La MedLife, ne străduim să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde pentru bunăstarea oamenilor.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești întotdeauna medici bine pregătiți, care folosesc tehnologii avansate și infrastructură modernă pentru a asigura îngrijire personalizată.

Pentru mai multe informații despre toate serviciile oferite, vizitați https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife.