Microplasticele din creier - o amenințare la adresa sănătății noastre. Expert: „Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât am anticipat!” 5 metode pentru a reduce expunerea

Microplasticele, acele particule de plastic de dimensiuni sub 5 milimetri, rezultate din degradarea materialelor plastice mai mari, sunt găsite nu doar în aer, apă și alimente, ci și în creierul uman. Oameni de știință au identificat o creștere medie cu 50% a microplasticelor în creierul persoanelor decedate în 2024, comparativ cu cele care au murit cu 8 ani înainte. Importanța afectării sănătății creierului de către aceste particule și măsurile de protecție necesare sunt subiecte esențiale, la care cercetătorii continuă să caute soluții.

Studiile recente evidențiază evoluția rapidă a cercetării legate de impactul microplasticelor asupra sănătății, focalizându-se pe creier și pe strategii de limitare a expunerii.

Impactul microplasticelor asupra sănătății cerebrale

Din păcate, plasticul nu se degradează biologic, ceea ce permite particulelor de microplastic să se fragmenteze în bucăți din ce în ce mai mici și să intre în organism, inclusiv în creier, pe mai multe căi:

• Inhalarea și distribuția prin sistemul olfactiv – particulele ajung din cavitatea nazală în sistemul nervos central.
• Ingestia și circulația sanguină – microplasticele ingerate pătrund în fluxul sanguin și reușesc să treacă bariera hematoencefalică.

Cercetările au arătat o concentrație tot mai mare de microplastice în creier, care depășește nivelurile din alte organe, cum ar fi ficatul și rinichii. Creierul poate conține de până la 20 de ori mai multe microplastice, conform cercetătorilor, iar pacienții cu demență prezintă o acumulare de 3 până la 5 ori mai mare decât persoanele sănătoase.

„Este îngrijorător. Există mult mai mult plastic în creierul nostru decât mi-aș fi putut închipui”, a afirmat Matthew Campen, de la Universitatea din New Mexico, principalul autor al unui astfel de studiu.

Microplasticele și riscurile pentru sănătate: boli neurodegenerative și tulburări cardiovasculare

Impactul negativ al microplasticelor nu se limitează doar la sănătatea creierului. Acestea afectează funcțiile cognitive, crescând riscul de afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, și interferează cu comunicarea neuronală, perturbând procesele esențiale ale funcției cerebrale. Studiile de laborator sugerează că microplasticele pot induce inflamații și stres oxidativ, având astfel impact asupra stării de sănătate. Substanțele chimice precum bisfenolul A (BPA) și ftalații, dereglează sistemul endocrin, afectând echilibrul hormonal. Un studiu din Italia a găsit microplastice în arterele a peste jumătate din cei 257 de pacienți analizați, indicând o posibilă corelație cu un risc crescut de accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.

Microplastice și rezistența la antibiotice

Există o legătură importantă între rezistența la antibiotice și prezența microplasticelor în corp. Un studiu realizat de Universitatea Nanjing Tech și Universitatea Zhejiang a investigat impactul microplasticelor din ambalajele din polistiren asupra capacității organismului de a rezista la antibiotice, iar rezultatele au fost alarmante. Cercetătorii au observat că aceste particule au facilitat răspândirea rapidă a rezistenței bacteriene în diverse gene, cunoscute ca gene rezistente la antimicrobiene. De asemenea, prezența cuprului și zincului în microplasticele ingerate a contribuit la creșterea rezistenței bacteriilor la antibioticele utilizate pentru tratarea infecțiilor.

Modalități de reducere a expunerii la microplastice

Plasticul este omniprezent, emisiile de microplastice fiind estimate între 10 și 40 de milioane de tone anual. Estimările indică o dublare a acestor emisii până în anul 2040. Cele mai mari surse de microplastice includ aerul, apa îmbuteliată și fructele de mare. Deși evitarea completă a microplasticelor este imposibilă, există măsuri de reducere a expunerii.

• Evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic – acestea pot elibera substanțe toxice la căldură. Este recomandat să folosiți sticlă sau ceramică. „Când alimentația este încălzită în plastic, microplasticele pot migra în alimente. La fel și cu ustensilele din plastic”, a explicat Aidan Charron, director asociat la Ziua Pământului. Se recomandă utilizarea materialelor naturale, cum ar fi sticla și lemnul.
• Consumarea apei filtrate – apă îmbuteliată conține mai multe microplastice decât cea de la robinet. Utilizarea filtrelor poate reduce expunerea. Un studiu arată că trecerea de la apă îmbuteliată la cea de la robinet reduce aportul de microplastice de la 90.000 la 4.000 anual.
• Evitarea hainelor din materiale sintetice – textilele din poliester și nailon contribuie la eliberarea microplasticelor în mediu în timpul spălării. „Acasă, suntem cei mai expuși. Orice produs din nailon sau poliester – haine, mobilier, perdele, etc. eliberează fiber microplastice”, a afirmat Aidan Charron.
• Folosirea cosmeticelor fără microplastice – evitați produsele care conțin polietilenă sau polipropilenă. Reflexia asupra consumului de articole de toaletă este importantă, deoarece acestea conțin deseori chimicale plastice. Ambalajele din plastic din industria cosmetică contribuie la poluarea plasticului, cu 7,9 miliarde de unități produse în 2018 în Statele Unite.
• Aerisirea și curățarea regulată a casei – aspirarea frecventă reduce concentrația de particule plastice din aer.

Viitorul și soluțiile propuse

Cercetătorii investighează alternative sustenabile pentru a limita utilizarea plasticului, incluzând biomateriale biodegradabile. De asemenea, reglementările mai stricte în industriile alimentară și cosmetică ar putea reduce nivelul de contaminare. Până atunci, fiecare dintre noi trebuie să adoptăm obiceiuri mai durabile și conștiente pentru a limita expunerea la microplastice și a proteja sănătatea creierului.