Mihai Grama, vânătorul de albine sălbatice din satul Căcuciu, comuna Beica de Jos, a fost declarat Tezaur Viu

Cu pricepere în dibuirea scorburi de albine, Mihai Grama din Căcuciu stăpânește arta bărcuirii. În timp ce alții se concentrează pe culesul mierii, Grama își îndreaptă atenția asupra îngrijirii albinelor, moștenind acest meșteșug de la bunicul său. Este unic în România, fiindcă în timp ce majoritatea au stupi în grădini, el păstrează tradiția.

Satul Căcuciu din Mureș poartă în limba maghiară numele de Görgénykakucs. Aici trăiesc peste o sută de oameni, inclusiv Mihai Grama.

Pentru a ajunge la Grama, se face aproximativ 45 de minute din Târgu Mureș, prin Sângeorgiu și Iernuțeni. Este important să nu confundați Căcuciu din Mureș cu cel din Bihor, deoarece acest din urmă este cunoscut pentru temperamentul mai întunecat al locuitorilor.

Mihai Grama din Căcuciu ascultă bâzâitul albinelor sălbatice.

Căcuciu se află în apropierea unor păduri, însă acestea nu mai sunt la fel de abundente ca în trecut. Există dealuri cu păduri răzlețe, dar istoria ne arată că oamenii obișnuiau să taie copacii plini de miere pentru a aduce mierea acasă. Mihai Grama nu recurge la tăierea copacilor și nici nu urmărește să obțină miere; el se angajează în protejarea mediului, având abilitatea de a se face aproape invizibil în fața albinelor, ceea ce-i permite să aibă grijă de scorburile lor.

Vânătorii de albine, cunoscuți și sub numele de bărcași sau bărcacii, foloseau un corn de vacă tăiat

Ei îl plasau la marginea pădurii, unde adăugau sirop, prindând apoi o albină de pe o floare pentru a o atrage la momeală. Aceasta transporta siropul în stup, provocând alte albine să zboare și să descopere astfel amplasarea stupului.

Albinele își construiesc scorburi adânci în copaci, căutând locuri însorite și arbori vechi, cum ar fi stejarul, care oferă o protecție naturală.

Mihai Grama afirmă: „Îmi place să reproduc, să protejez și să perpetuez albina noastră carpatină, cunoscută pentru rezistența sa la boli. Împreună cu bunicul meu, am folosit un prepeleac pentru a ascensiona la stupii din natură, având grijă să improvizăm în funcție de necesitate. Am învățat partea științifică și tehnică a acestui meșteșug, așa că acum mă ocup de deparazitarea albinelor, știind că primăvara voi avea un roi.

Titlul de „Tezaur uman viu” este un titlu personal, netransmisibil, care se acordă de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Cele mai recente noutăți:

Din 10 milioane de oameni, doar unul este fellow Ashoka Internațional. Recent, România a câștigat doi fellows: Vera Marin și Monica Boța-Moisin.

Teleleu.eu, cu contribuția Elenei Stancu și a lui Cosmin Bumbuț, propune o expoziție captivantă în cadrul Nopții Muzeelor.

Ateneul Român a fost recunoscut ca “Marcă a Patrimoniului European”, iar Filarmonica va corespunde acestei distincții.

Interesează-te de scandalurile legate de pisica Joro din bibliotecă? Motivele tensionării relațiilor sunt captivante.

Corupția în rândul Căilor Ferate este un subiect de discuție, amintind și de vremurile în care ceasurile din gări erau sincronizate cu ceasul șefului de tren.

La mulți ani, barză! Să ne trăiești, rândunico! Astăzi celebrăm ziua mondială a păsărilor migratoare.