Modificarea legislației electorale ar putea influența cetățenii care postează pe Facebook înainte de alegeri: „Guvernul optează pentru metode de guvernare netransparente”

Guvernul a emis joi o Ordonanță de Urgență (OUG) care stabilește programul alegerilor prezidențiale din luna mai și un set de reguli pentru campania electorală. Un grup de 11 organizații subliniază că cetățenii ar putea suferi efecte negative din noile reglementări adoptate de Executiv fără consultare publică: „Sunt multe aspecte ale acestui proiect care pot afecta drepturi fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare.”

• Guvernul a stabilit că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai. Decizia va fi publicată în Monitorul Oficial.

Modificările legislației electorale trebuie să fie realizate într-o manieră transparentă, fără a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, afirmă cele 11 organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Exert Forum și Centrul pentru Jurnalism Independent.

Aceste organizații consideră inacceptabilă adoptarea OUG-ului fără consultare publică: „Proiectul nu a fost discutat public și nu a fost prezentat Consiliului Economic și Social. Subliniem că, conform legislației actuale, etapa de consultare publică este obligatorie înainte de parcursul instituțional.”

„O amenințare la adresa libertății de exprimare”

Reprezentanții societății civile subliniază că articolul 15 din Ordonanța adoptată joi de guvern este vag formulat.

„Forma prezentată în mass-media sugerează reglementarea inclusiv a postărilor personale pe rețele sociale de către indivizi sau a imaginilor personale cu candidatul preferat. Redactarea acestui articol nu clarifică faptul că reglementările se aplică doar materialelor publicate de actori politici sau în numele acestora, așa cum prevede regulamentul european referitor la publicitatea politică”, precizează organizațiile.

Articolul 15 din OUG preconizează:

„O definiție atât de generală a publicității politice în art. 15 constituie o amenințare pentru libertatea de exprimare, impunând norme restrictive pentru conținutul ce nu ar trebui să fie inclus în sfera publicității politice”, adaugă organizațiile.

„Prin urmare, acest articol trebuie revizuit. În plus, OUG introduce reglementări în domeniul publicității politice care contravin legislației privind finanțarea campaniilor electorale și organizarea alegerilor, ceea ce generează și mai multe neclarități”, completează cele 11 organizații.

„Autoritățile adoptă rapid un act normativ care ar putea restricționa opiniile politice și dezbaterile legitime”

Acestea își exprimă îngrijorarea cu privire la amenzile aplicabile platformelor sociale majore, stipulate în OUG:

„Art. 16 (7) din text, care stipulează amenzi considerabile pentru platformele mari, pare să ignore că reglementarea acestora, conform Regulamentului UE DSA, se face exclusiv de Comisia Europeană, iar instituțiile românești nu pot impune sancțiuni unor entități ce nu sunt înregistrate în România.”

Referiri la articolul total la care se face mențiune:

„Structurile de securitate care au raportat nereguli nu au furnizat un raport despre cauzele și implicațiile acestor nereguli”

Reprezentanții societății civile mai acuză că instituțiile competente pentru organizarea alegerilor, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar și serviciile secrete care au semnalat nereguli, nu au publicat cauzele și implicațiile acestor abateri.

„Președintele Autorității Electorale, domnul Greblă, a afirmat că alegerile au fost organizate impecabil, ignorând o problemă fundamentală – anume că au fost anulate, inclusiv din motive legate de eșecul în controlul finanțării electorale. Fără o astfel de analiză, este extrem de greu să evaluăm dacă măsurile propuse de Guvern sunt adecvate pentru problemele semnalate”, mai precizează cele 11 ONG-uri.

Acestea subliniază că autoritățile ar trebui să își asume erorile și să creeze un cadru predictibil „care să permită o dezbatere electorală corectă și echitabilă în mediul online, oferind condiții egale tuturor candidaților – nu o restricție suplimentară și excesivă a comunicării politice.”

„În același timp, alte aspecte esențiale legate de transparența finanțării politice și electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în campanie, bugetele din subvenții, transparența și verificarea reală a cheltuielilor de campanie, publicarea unor rapoarte intermediare de finanțare, etc.”, explică organizațiile.

Acestea afirmă că Guvernul aplică „metode netransparente de guvernare”, în contextul în care este necesară deschiderea acestora: „Fără o dezbatere publică reală, autoritățile adopta rapid un act normativ care riscă să limiteze opiniile politice și dezbaterile legitime care sunt esențiale în societate.”

Cele 11 organizații semnatare sunt:

• Expert Forum, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Democrației, Miliția Spirituală, Asociația Respiro Human Rights Research Centre, Centrul pentru Resurse Civice, Maria Krause, expert electoral independent, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent.