Motivul pentru care Neagoe Basarab și-a dorit să-i transmită fiului său lecția despre vin: „să fii stăpân pe vin”, într-o analiză inedită a rolului vinului în cultura română

Profesorul Răzvan Voncu, expert în literatură și recent autorul lucrării „O istorie literară a vinului în România”, afirmă că „Domnitorii români, până la suveranii moderni, au avut o legătură profundă cu vinul”, fiind adesea nu doar consumatori, ci și producători. Într-un interviu, el a evidențiat relația românilor cu această băutură, explorând-o prin prisma literaturii.

• Un moment de cotitură a avut loc în secolul 19, când o insectă adusă din Franța a devastat viile românești. Autorul subliniază că efectele acestei crize sunt resimțite și azi, menționând că „Mihai Eminescu era un mare cunoscător al culturii vinului și rezista bine la încercările de acest tip atunci când petrecea”.

În introducerea cărții sale, Răzvan Voncu precizează: „Lucrarea nu este o istorie literară dintr-o unghi viticol, nici o poveste a vinului dintr-o poziție literară. Este mai degrabă o deschidere antropologică…” subliniind că vinul are adesea o poveste fascinantă.

– De ce a fost aleasă tema unei istorii literare a vinului în România? – Răzvan Voncu afirmă: Literatura reflectă o realitate extinsă, captând nu doar informații istorice, ci și tendințe de modă, arhitectură sau calamități naturale.

Literatura, prin natura sa, reprezintă un martor obiectiv, ce surprinde evoluția civilizației vinului în România, nu prin documente istorice, ci ca un observator care nu și-a propus inițial să studieze vinul. În același timp, el a încercat să ofere o viziune a literaturii care, deși nu renunță la necesitățile estetice, observă arta dintr-o nouă dimensiune tematică.

Îndemnul lui Neagoe Basarab pentru fiul său Theodosie: „Să stăpânești tu vinul, nu vinul pe tine”

– Este vinul parte integrantă a identității României? – Răzvan Voncu răspunde afirmativ, subliniind că România, în ciuda controverselor geopolitice, este unanim recunoscută de către savanți ca o cultură latină, autentică parte a Europei vinului.

– Cum se îmbină literatura română și vinul? – Potrivit lui Voncu, acest raport este profund, cu vinul îndeplinind un rol simbolic dual, sacru și profan, fiind prezent în cultura română din cele mai vechi timpuri și hasta azi.

Pentru a exemplifica influența vinului în cultura română, Voncu menționează învățăturile lui Neagoe Basarab pentru fiul său, în care se subliniază importanța măsurii: „să fie mintea ta stăpână pe vin, iar nu vinul stăpân pe mintea ta”.

Un exemplu legat de vin din literatura română este „Testamentul lui Bachus” din „Occisio Gregorii in Moldavia Vodae Tragedice Expressa”, un fragment de poezie care se centrează pe mitologia vinului.

Scrisoarea XXVII, adresată lui Nicu Bălcescu de Ion Ghica, povestește despre fondarea Societății „Frăția”, care a condus Revoluția din 1848 în Țara Românească, în contexte ce implicau cu bărdace de vin. De asemenea, poezia lui Eminescu „Umbra lui Istrate Dabija-Voievod”, scrierile lui Ioan Slavici, poezia lui Bacovia și cele ale lui Lucian Blaga sunt doar câteva exemple de opere care evidențiază rolul vinului.

Astfel, există o varietate de scriitori care au sărbătorit vinul în operele lor, începând de la Mihai Eminescu și continuând cu Mihail Sadoveanu, Ion Pillat, B. Fundoianu, Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș.

Această diversitate ilustrează apartenența României la cultura vinului, nu doar prin producție și consum, ci și prin civilizația dezvoltată în jurul viței-de-vie și a vinului.

„Domnitorii români au avut o legătură profundă cu vinul”

– Care este prima mențiune a vinului în literatura română? – Răzvan Voncu spune că depinde de perspectiva asupra conceptului de „literatură”. Chiar și scrisul medieval, deși realizat în limba română, nu are întotdeauna o valoare estetică directă. Istoricii literari moderni, precum Nicolae Manolescu și Mihai Zamfir, sunt de părere că și Dosoftei, Dimitrie Cantemir și Ion Neculce au scris despre vin.

– Ce reprezintă vinul pentru domnitorii români? – Conform lui Voncu, aceștia au avut o relație strânsă cu vinul, mulți fiind atât consumatori, cât și producători. El oferă exemplul lui Constantin Brâncoveanu, care s-a afirmat ca un mare producător pe piața europeană.

O decizie neglijentă a autorităților din 1885 afectează industria vinului actuală

– Răzvan Voncu afirmă că istoria vinului trebuie împărțită în două perioade: înainte și după apariția filoxerei. Aceasta epidemie de insecte, adusă din America în jurul anului 1850, a devastat viile europene, inclusiv cele din România.

În 1869, s-a găsit un remediu prin altoirea viței-de-vie europene pe rădăcini de viță americană, însă România a fost afectată de filoxeră mult după ce soluția fusese identificată.

În 1877, botanistul Dimitrie Ananescu a adus butași infestați din Franța. Drept urmare, viile din România au fost drastic afectate, iar autoritățile au reacționat cu întârziere, permițând distrugerea unor hectare întregi de viță-de-vie.

Chiar dacă autoritățile au interzis în cele din urmă importurile, daunele fuseseră deja cauzate, iar hibrizii introduși ulterior au fost de calitate slabă. Conform lui Păstorel Teodoreanu, acest an a marcat începutul declinului viticulturii românești, inundată de vinuri de calitate inferioară.

Multe soiuri tradiționale au dispărut, iar alte soiuri vechi au fost conservate în pepiniere, dar au revenit în producție doar în mică măsură.

Această criză a dus la o schimbare dramatică în obiceiurile românilor legate de consumul de vin.

„Vinul este un aliat pentru unii scriitori, dar nu pentru toți”

– Este vinul un aliat pentru scriitori? Care era relația lui Eminescu cu vinul? – Răzvan Voncu răspunde că vinul a fost un prieten pentru unii scriitori, dar nu pentru toți. „Eminescu era un mare cunoscător și apreciator al vinului, dar nu petrecea adesea.”

Prin contrast, Macedonski, un alt poet contemporan, era mai degrabă abstinent.

„Dacă nu s-ar fi prăbușit comunismul, cultura vinului din România ar fi dispărut cu totul”

– Cum a evoluat cultura vinului în perioada comunistă? – Răzvan Voncu susține că a avut loc o involuție gravă, aducând aminte că singurul vin disponibil adesea era Merlot-ul din Bulgaria.

El afirmă că, fără prăbușirea comunismului, cultura vinului ar fi fost complet condamnată, sufocată de produse de proastă calitate.

– Cum este astăzi relația românului mediu cu vinul? – Potrivit lui Voncu, cultura vinului revine treptat în România, iar interesul pentru vinurile de calitate este în creștere.

Cu toate acestea, el se arată îngrijorat de ritmul lent în care statul român se implică în asigurarea competitivității producției interne și de calitatea vinurilor de import.

Sunt mii de hectare de viță-de-vie de slabă calitate, iar standarde de calitate tolerabile în alte țări producătoare nu sunt aplicate la noi.

Cine este Răzvan Voncu

Răzvan Voncu, cunoscut pentru lucrarea „O istorie literară a vinului în România”, publicată în 2024 de editura Spandugino, este critic literar și conferențiar universitar la Departamentul de studii literare al Universității din București. De asemenea, este redactor-șef al revistei „România literară” și a publicat peste 20 de lucrări literare.