Muzeul Micul Paris ocupă locul 2 în clasamentul Tripadvisor din București

Centrul istoric Lipscani al Bucureștiului este nu doar un loc de distracție, ci și un spațiu important care merită să fie parte din istorie. Pe strada Lipscani 41 se găsește Muzeul Micul Paris, care a devenit popular datorită recenziilor pozitive ale vizitatorilor atât români, cât și străini, fiind clasat ca al doilea muzeu din București, conform celui mai cunoscut portal de turism.

Această inițiativă privată a reușit să ofere o alternativă interesantă în Lipscani, fără sprijin guvernamental, într-un mediu plin de interese și zgomote. Muzeul Micul Paris îngheță timpul și îl rafinează. Am discutat cu Eugen Ciocan, fondatorul muzeului, despre realizările acestuia.

Cum a ajuns Bucureștiul să devină un "Micuț Paris"?

În mijlocul secolului 19, Bucureștiul nu avea o structură urbană bine definită, nici un centru istoric recognoscibil. Erau doar locuințe aglomerate pe malul unui pârâu. Totuși, la sfârșitul secolului XIX, un context favorabil a apărut, marcat de regalitate, independență și formarea unei clase medii: burghezia. Acești oameni își trimiteau copiii la studii în Franța, iar la întoarcere aduceau nu doar modă, ci și elemente de civilizație franceză. România a beneficiat de influența Franței datorită politicii lui Napoleon III, iar Bucureștiul a început o transformare radicală inspirată de modelul francez, în arhitectură, legislație, stil de viață, educație și distracție, dobândind astfel porecla de "Micul Paris".

Astfel, ne-am transformat dintr-o societate turco-tată într-una caracterizată de influențe franceze.

Consider că această poreclă este un simbol al patrimoniului, reprezentând o comparație cu centrul civilizației europene, o referință unică pentru București.

Muzeul Micul Paris cuprinde două Saloane: unul cu influențe franceze și celălalt oriental.

Acest muzeu ilustrează istoria vieții private din acele vremuri, oferind o experiență de-a lungul unei case burgheze reconstituite cu atenție la detalii. Salonul cu influențe franceze este situat față în față cu cel oriental-otoman, reflectând interacțiunea dintre cele două civilizații. Această dualitate continuă să existe și în gândirea noastră contemporană, între management și obiceiuri tradiționale.

Indiferent cât de mult ne concentrăm pe prezent, istoria ne definește.

Fie că se referă la bagajul nostru genetic, influențele culturale sau nevoile biologice, totul provine din trecut. Prezentul este efemer; nu putem defini un moment care deja a trecut.

Muzeul Micul Paris oferă o evadare din mundaneitatea prezentului, reamintind vizitatorilor că sunt parte dintr-o istorie și că există o componentă culturală și genetică profundă. Această instituție culturală este o fereastră către un alt timp, un loc care readuce la viață trăiri și realități de altădată, asemănătoare unor delicate fisuri pe suprafața unui tablou, care ne oferă locul de refugiu ideal.

Acest muzeu este o asemenea fisură în peisajul Central Istoric, având rolul de a compensa dezechilibrul din mediul înconjurător.

Cum ai realizat decorarea Muzeului?

Am avut ocazia să vizitez multe case burgheze din București și am observat acea relație turco-franceză, iar experiența acumulată ca decorator a fost esențială pentru ambientul Muzeului.

În această crachelură istorică găsim multe elemente distincte și fascinante.

De exemplu, povestea unei cupe de șampanie este simbolică: acest obiect nobil reflectă statutul social al posesorului. Piciorul cupei a fost creat pentru a permite deținătorilor să își etaleze statutul ținând în mână un pahar din cristal, gravat manual.

Acest loc este dedicat pasiunii, iar lucrurile nu sunt aleatorii; fiecare obiect are o poveste.

Fotografiile prezentate în acest articol sunt proprietatea Muzeului Micul Paris și fac parte dintr-o campanie de promovare pe rețelele de socializare.

Știri recente:

România are acum doi fellows Ashoka Internațional, Vera Marin și Monica Boța-Moisin, din 10 milioane de oameni.

Elena Stancu și Cosmin Bumbuț lansează expoziția "Cum să transformi dragostea ta într-o călătorie eternă" în Noaptea Muzeelor.

Ateneul Român a fost declarat „Marcă a Patrimoniului European”, iar Filarmonica va fi pe măsura acestuia.

Există întrebări cu privire la conflictele izbucnite pentru pisica Joro dintr-o bibliotecă.

Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie au înflorit, iar Festivalul bujorului va avea loc săptămâna viitoare.