Nimeni nu îndrăznește să-l contrazică pe Trump și acesta aspect este alarmant

Nu este clar dacă deciziile interne și externe ale lui Donald Trump vor avea efecte negative pentru Statele Unite sau pentru întreaga lume occidentală. Problema este că nimeni nu pare să aibă intenția de a-l contrazice pe „noul șerif din oraș”, așa cum l-a caracterizat J.D. Vance. Totuși, „șerifii” greșesc de multe ori.

Cu mulți ani în urmă, când analizăm „Indexul Distanței față de Putere” (PDI), creat de psihologul danez Geert Hofstede în anii '70, prima mea reacție a fost să compar poziția americanilor cu cea a rușilor în acest raport.

Așa cum era de așteptat, cele două națiuni se află la extremitățile opuse ale acestui clasament: în SUA, PDI-ul se situează printre cele mai scăzute din lume, cu un scor de 40, pe când Rusia atinge un PDI de 93. România se află aproape de Rusia, cu un PDI de 90. Aceasta nu este o surpriză.

Ce reprezintă „Indexul Distanță de Putere” al lui Geert Hofstede?

Acest indicator reflectă gradul de inegalitate acceptat într-o societate între cei aflați la putere și ceilalți. În contextul unei societăți cu un index scăzut, precum cea americană, managerii solicită periodic feedback de la subordonați, iar aceștia din urmă pun întrebări managerilor atunci când nu înțeleg logica din spatele unei decizii.

În schimb, într-o societate asiatică cu un PDI ridicat, un astfel de comportament poate fi considerat o dovadă de lipsă de autoritate din partea managerului și de lipsă de respect din partea angajaților.

În țările unde PDI-ul este crescut, angajații tind să comunice doar cu superiorii lor direcți și nu îndrăznesc să ridice probleme în fața managementului de vârf.

Astfel, în clasificarea lui Geert Hofstede, SUA și Rusia se află la extreme. Inițiativa, spiritul antreprenorial, libertatea și democrația specifice americanilor sunt incompatibile cu stilul autoritar de conducere al organizațiilor.

O națiune nu poate fi cu adevărat mare dacă cetățenii săi nu sunt liberi să își exprime opiniile, chiar și în fața liderilor.

Ca o observație, poate ar trebui să ne gândim la posibila legătură între poziția României în acest clasament și performanțele lui Iohannis ca președinte. Cineva din cercul său apropiat l-a avertizat vreodată că ceea ce face este greșit?

Indexul lui Hofstede, care furnizează informații esențiale despre caracteristicile culturale ale unei națiuni sau organizații, este folosit în cercetări în diverse domenii.

De exemplu, în analiza prăbușirilor avioanelor

Studii recente asupra cutiilor negre ale avioanelor prăbușite au arătat că multe dintre aceste tragedii ar fi putut fi prevenite dacă membrii echipajului ar fi avut curajul să îi comunice căpitanului că decizia sa era eronată.

Un exemplu este cazul căpitanului de la Korean Air 801, al cărui avion s-a prăbușit pe 5 august 1997, din cauza unor alegeri greșite în condiții meteorologice nefavorabile. Secundul acestuia i-a spus, într-o manieră subtilă: „Nu vi se pare că plouă mai mult?”

Acest lucru subliniază că, prin întrebarea formulată, secundul voia să pună la îndoială alegerea căpitanului de a ateriza în condiții meteo dificile, dar a preferat să o facă într-un mod indirect pentru a evita conflictul.

Membrii echipajului proveneau din Coreea de Sud, o țară cu un PDI ridicat. Mai multe informații despre corelația dintre indexul lui Hofstede și accidentele aviatice pot fi găsite în cartea lui Malcolm Gladwell, „Excepționalii”, publicată în 2008.

Cum se manifestă „Sub conducerea fermă a președintelui Trump”?

Este posibil ca legătura dintre acest indicator și realitatea de la Casa Albă să fie forțată. Totuși, este evident că relațiile pe care Donald Trump le cultivă, atât cu subalternii, cât și cu partenerii, nu reflectă normele americane. Ele sunt mai degrabă asemănătoare cu cele din stilul rusesc, dacă mi se permite o astfel de analogie.

După ce a fost acuzat deschis, într-o întâlnire la Casa Albă, că nu îi arată președintelui Trump „suficient respect”, Zelenski a răspuns cu o scrisoare prin care subliniază: „Echipa mea și cu mine suntem pregătiți să lucrăm sub conducerea fermă a președintelui Trump pentru a obține o pace durabilă.”

Această reacție a președintelui Ucrainei a fost pe placul lui Trump, care a declarat în fața Congresului că apreciază scrisoarea lui Zelenski.

Este irelevant că avem de-a face cu liderul unei națiuni care se confruntă cu alegerea dintre supraviețuirea poporului său sub atacul lui Putin și „capitularea” în fața președintelui american. Decizia lui Zelenski este, din păcate, previzibilă.

„Este un nou șerif în oraș”, a declarat J.D. Vance la München referitor la Donald Trump. Nu există precedent pentru o astfel de exprimare din partea unui vicepreședinte american.

Marco Rubio și Elon Musk par, de asemenea, entuziasmați de prezența lui Trump. „Nu am fost niciodată mai mândru de președinte. Sunt mândru și că J.D. Vance a susținut țara noastră”, a spus senatorul Lindsey Graham, după incidentul de la Biroul Oval în care Zelenski a fost umilit.

În prezent, Statele Unite sunt conduse de o persoană care nu ascunde afinitatea față de lideri autoritari, precum Putin sau Kim Jong-un. Aceasta explica de ce preferă să colaboreze doar cu cei care nu contestă autoritatea sa.

Speranța noastră este să nu ajungem să ne confruntăm cu o situație în care un pilot de avion se află într-o decizie catastrofală pe care nimeni nu îndrăznește să i-o conteste.