Noul pachet de reguli fiscale propus de Ministerul Finanțelor este criticat de un fost vicepreședinte ANAF drept un potențial derapaj în legea fiscală, cu implicații negative pentru mediul de afaceri.

CCF aprecia hotărârea Executivului de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), însă noua idee fiscală surprinde prin cadrul său, potrivit reprezentanților asociației într-un mesaj public.

Această asociație i-a transmis Ministerului Finanțelor o poziție oficială în care își detaliază opiniile.

Dudaș avertizează că noua regulă ar aplica o taxă suplimentară tuturor entităților dintr-un grup, nu pentru profitabilitatea din România, ci doar pentru faptul că operează în cadrul grupului, inclusiv prin finanțare. Practic, acest instrument fiscal modifică modul în care se calculează obligațiile, iar efectul poate îngrădi funcționarea modelelor de afaceri la scară globală, contrar principiilor UE și OCDE, precum și angajamentelor internaționale la care aderăm, inclusiv tratatelor comunității.

Propunerea nu mai are rolul de corecție a derapajelor unor contribuabili, ci devine o abatere în reglementarea fiscală, fără un reper similar în reglementările europene și internaționale.

De asemenea, analiza acestor măsuri evidențiază o situație surprinzătoare: proiectul nu pare să reflecte doctrinile politice ale formațiunilor de la guvernare, așa cum se observă în secțiunile următoare.

• Perspectiva liberală: Măsurile propuse pot opri dezvoltarea economică și pot descuraja investițiile, contrar principiilor liberale promovate de PNL.

• Perspectiva social-democrată: Propunerile nu vizează doar marile multinaționale cu performanțe reduse în România, ci sancționează în mod egal investitorii români și pe cei străini care își plătesc contribuțiile fiscale corect – o orientare care nu se aliniază cu ideologia PSD.

• Perspectiva echilibrului economic: Măsurile nu reflectă o abordare echilibrată în sprijinul dezvoltării economice, un principiu central pentru UDMR.

• Perspectiva echității sociale: Propunerile nu întrunesc criteriile unei politici fiscale echitabile și în spiritul justiției sociale, valori definitorii pentru USR.

Nota de fundamentare a propunerii invocă un procent de 3% ca reper utilizat în SUA în cadrul BEAT (taxa anti-evaziune bazată pe erodarea bazei) — o referință pe care autorii o aduc în discuție.

Pentru a clarifica această paralelă, este important de menționat că orice comparație este nefundamentată, deoarece plafonul BEAT se bazează pe întreaga masă de cheltuieli deductibile ale unei companii (nu doar pe cele similare cu proiectul) și excesul peste prag este impozitat la un nivel minim, nu la rata generală a impozitului pe profit.

„În esență, propunerea modifică formula de calcul, dar păstrează aparent procentul de 3% din modelul american, folosindu-l într-un scop diferit față de BEAT”, a explicat Adrian Luca, vicepreședinte în Consiliul superior al CCF.

Chiar și în cazul plafonului de 3% aplicat în Polonia pentru profituri transferate, calculul ia în considerare întreaga masă deductibilă de cheltuieli și se aplică doar tranzacțiilor cu parteneri nerezidenți sau în jurisdicții cu fiscalitate redusă, nu tuturor tranzacțiilor dintre afiliați, ceea ce înseamnă că propunerea nu adoptă în mod direct mecanismele BEAT sau cele poloneze, ci doar elementul procentual într-un scop diferit și cu efecte economice negative pentru România.

Propunerea poate genera efecte imprevizibile, rezultat al abordării excesiv de generale, ce ignoră diferențele dintre sectoarele economice și performanța diferitelor categorii de contribuabili. În practică, sarcina fiscală poate crește semnificativ pentru companii – în special pentru cele cu modele de afaceri integrate – ajungând în unele cazuri aproape de 50%, inclusiv pentru grupuri cu capital românesc.

Pentru un investitor străin, este problematic dacă lipsa documentelor poate permite deducerea în proporție de 50% a costurilor nesemnificative cu mașina de serviciu, în timp ce dacă există documentația despre finanțare de zeci de milioane de euro din grup și servicii esențiale pentru filiala din România, impozitul se aplică diferit, dar deducerea acestor costuri nu este garantată în același mod.

Pur și simplu, se ajunge în situația în care un investitor este penalizat pentru simplul fapt că face parte dintr-un grup.

În esență, propunerea riscă să descurajeze utilizarea modelelor de afaceri integrate, uzuale în economia europeană și globală, prin limitarea nejustificată a utilizării acestora în România.

Subliniem că efectul trebuie înțeles în adevărata sa dimensiune: o companie care poate demonstra, pe baza documentelor și analizelor solide, de ce este mai avantajoasă o finanțare din grup poate pierde posibilitatea deductibilității costurilor de finanțare. Aceasta ar afecta semnificativ competivititatea externă a firmelor românești și disponibilitatea finanțării pentru multe dintre companii.

Documentul Camerei Consultanților Fiscali adresat Ministerului Finanțelor detaliază punctele critice ale proiectului.