Laptele nepasteurizat nu oferă beneficii clare și poate duce la spitalizare. Află ce trenduri bio au pătruns în România și ce riscuri presupun pentru copii.

De la miscarea mamele MAHA la influencerii din social media, laptele nepasteurizat este promovat ca soluție pentru digestie și imunitate.

Însă bacteriile din laptele nepasteurizat pot duce la spitalizare la copii.

De ce a prins valul acestui lapte în România, ce spune cadrul legal și ce alte practici similare ar trebui evitate pentru copii, detaliem în continuare.

În ultimii doi ani a apărut un val de conținut naturalist care a adus laptele nepasteurizat în feed-urile românilor. Clipuri cu dozatoare din piețe, reels cu borcane de produse de bivoliță direct de la fermier și afirmații despre enzimele vii au crescut popularitatea hashtagului laptecrud. Fenomenul nu este local: în SUA interesul pentru laptele nepastep izat a crescut, iar autoritățile avertizează asupra riscurilor; discuțiile din România includ teme anti vaccin și anti antibiotic.

Beneficii clamate versus riscuri reale: ce spun specialiștii

Susținătorii laptelui nepasteurizat aduc trei argumente principale: o digestie mai bună datorită enzimelor, stimularea imunității prin microbi sănătoși și scăderea alergiilor.

Totuși, un material informativ evidențiază că enzimele lactice se distrug în stomac, flora nativă poate include agenți patogeni, iar dovezile despre alergii nu sunt suficiente.

Printre riscurile confirmate apare E. coli O157, Salmonella, Campylobacter și Listeria monocytogenes. La copii infecțiile pot evolua în sindrom hemolitic-uremic sau afectare renală.

În legătură cu episodul de salmoneloză din California, mulți copii au fost afectați; severitatea a variat, iar vârsta medie a copiilor afectați a fost aproximativ 7 ani.

Ce prevede legea laptelui și cât de sigur este dozatorul din piață

Regulamentul 307/2022 stabilește reguli clare pentru laptele nepasteurizat: etichetare vizibilă cu indicația nepasteurizat – fierbeți înainte de consum, registru zilnic de temperatură și analize bacteriologice, plus un termen de maximum 24 de ore la 4 °C.

Controalele sunt efectuate de ANSVSA, însă capacitatea instituției este limitată.

Automatele cu dozare directă pot crea impresia prospețimii, însă lanțul rece poate fi întrerupt. Dacă laptele rămâne peste 4 °C mai mult de două ore, populația bacteriană se poate dubla la fiecare 20 de minute.

Studiile arată depășiri ale limitelor legale de bacterii coliforme în peste 30% dintre probele colectate după transportul expus la soare.

Trenduri „bio” de evitat la copii: de la detox cu cărbune la uleiuri

Nu doar laptele crud trebuie tratat cu prudență; există și alte practici bio care au pătruns piața, iar părinții ar trebui să fie vigilenți.

Kombucha home-made: ceai îndulcit, de obicei negru sau verde, fermentat cu o matcă formată din drojdii și bacterii aceto și lactice.

Ingestia de uleiuri esențiale: în comunitățile online se recomandă să se pună 1-2 picături sub limbă sau în apă pentru întărirea imunității, detox sau calmarea tusei; ideea ca provenind din plante bio garantează siguranța poate fi înșelătoare.

Detox cu cărbune activ: shake-uri, limonade negre, capsule sau jeleuri cu cărbune sunt promovate ca detoxifiant universal, pretinzând să neutralizeze toxinele și să calmeze colicile.

Dietă 100 % raw-vegan: o sinteză științifică indică carențe frecvente în B12, fier, calciu, iod și omega-3 la copii care urmează acest regim.

Miere crudă sub 1 an: sporii de Clostridium botulinum pot provoca botulism infantil; mierea nu este sigură înainte de primul an.

Natural nu este sinonim cu sigur: lipsa studiilor controlate poate genera complicații. Pediatri recomandă iaurturi pasteurizate pentru probiotice, o dietă echilibrată pentru vitamine și evitarea suplimentelor nevalidate științific. Pentru copii, sistemul imunitar în formare poate transforma aceste experimente culinare în urgențe medicale. Informați-vă din surse verificate, respectați legea, iar fierberea laptelui rămâne o barieră simplă între sănătate și spital.