Numerar sau card? Cum a fost refuzată cererea lui Neil Armstrong pentru un card de credit
Neil Armstrong a fost primul om care a pășit pe suprafața Lunii, devenind celebru în întreaga lume. S-au organizat parade în onoarea sa, iar 17 state i-au conferit distincții. La cinci ani după realizarea sa istorică, a încercat să obțină un card Diners Club, unul dintre primele carduri de credit din SUA. Cererea i-a fost respinsă din cauza veniturilor insuficiente.
După misiunea pe Lună, Armstrong s-a retras din programul spațial și a predat ca profesor la Universitatea din Cincinnati, cu un salariu moderat. Faima sa din acea epocă nu l-a ajutat să obțină un card de credit.
După trecerea sa în neființă, familia a scos la licitație obiecte din colecția sa, iar un colecționar a plătit 30.000 de dolari doar pentru scrisoarea de respingere a cererii de card.
O copie a scrisorii de respingere a cererii de card rămâne în colecția unui colecționar.
Pe atunci, aprobarea pentru utilizarea unei alternative la numerar reprezenta o provocare majoră; astăzi, este o opțiune uzuală.
Românii au o cultură în care predomină utilizarea numerarului. Analiza BNR indică faptul că folosirea cash-ului rămâne esențială, în special din cauza accesului limitat la servicii financiare în zone izolate și a nivelului redus de educație financiară și competențe digitale.
Conform unui sondaj realizat de IRES pentru Kruk România, aproximativ 60% dintre români economisesc în numerar. Barbatii și femeile au o apreciere similară, însă distribuția geografică variază semnificativ: moldovenii preferă numerarul în about 70% din cazuri, în timp ce în regiunile Banat și Ardeal procentul ajunge la aproximativ 54%.
La nivelul grupelor de vârstă, persoanele între 56 și 65 de ani au cea mai mare înclinație spre cash (aproximativ 64%), iar tinerii între 18 și 35 de ani nu sunt mult în urma (aproximativ 56%).
Un studiu anterior, realizat tot de IRES pentru Asociația Română a Băncilor, arăta că 4,4 milioane de adulți peste 18 ani nu au cont curent, deci nu pot economisi decât în numerar. Din această categorie, aproximativ 1,7 milioane sunt pensionari.
În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimul deceniu, în special în perioadele pandemiei și la începutul conflictului din Ucraina.
Principalele avantaje percepute ale numerarului, conform unui raport european, sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și ideea că utilizarea lui te face mai atent la cheltuieli.
BNR a derulat un chestionar adresat atât firmelor, cât și băncilor pentru a cartografia poziționarea geospațială a bancomatelor și a unităților bancare, concluzionând că rețeaua existentă răspunde, în linii mari, necesităților clienților.
Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului atât în ceea ce privește numărul de ATM-uri, cât și numărul de bănci pe kilometru pătrat.
Conform datelor BNR, 25% din populație se află la o distanță de aproximativ un kilometru de un bancomat, iar 50% pot ajunge la un ATM în două kilometri. În același timp, aproximativ 10% locuiesc la peste opt kilometri de un bancomat.
În încheiere, reprezentanții BNR subliniază legături între dezvoltarea economică a județelor și prezența unităților bancare: o corelație pozitivă între numărul de ATM-uri și PIB per capita pe județ, precum și între existența unităților bancare și volumul creditelor, ceea ce poate ghida distribuția strategică a infrastructurii financiare pentru a facilita accesul la servicii financiare pentru populație și afaceri.
