Pagina care ne scutește de istoria incompletă
”Noaptea de 22 ianuarie 1941 a fost marcată de acțiunile legionare, unde participanții, după ce au cântat imnuri ortodoxe și s-au uns cu apă sfințită, au răpit 200 de persoane, inclusiv bărbați, femei și copii.”
”Legionarii au transportat victimele cu camioanele spre abatorul din sudul Bucureștiului, obligându-i pe evrei să se dezbrace în condiții extreme și să se așeze în patru labe pe banda transportoare.
Strigând de frică, evreii au fost împinși prin toate etapele de producție ale abatorului. Fiecare trup decapitat și lipsit de membre a fost agățat în cârligele abatorului, având etichete care specificau: ”bun pentru consum uman”.
Un martor ocular a descris cum trunchiul unei fetițe de cinci ani, atârnat cu capul în jos, arăta ca o pulpă de vițel, fiind acoperit de sânge.”
Această descriere provine din lucrarea istoricului Robert D. Kaplan, ”Fantomele Balcanilor”, care menționează că masacrul legionar a fost o răzbunare pentru un alt incident din 1938, când 14 lideri legionari au fost uciși de poliția regelui Carol al II-lea.”
Paralele între comunism și legionarism
Întrebarea care se ridică este de ce aceste informații lipsesc din manualele de istorie. Istoricii consultați de Magda Grădinaru subliniază că național-comunismul lui Ceaușescu avea multe elemente comune cu ideologia Gărzii de Fier: ”Idei legionare au fost integrate în discursul cultural și ideologic al României comuniste.”
Suntem într-o perioadă în care discursul de ură e prevalent, iar violența verbală s-a transformat în violență fizică. Deși nu este recunoscut public, mai multe personalități au fost atacate pe stradă.
Alegerile ce urmează sunt insuficiente, iar autoritățile nu oferă explicații adecvate pentru anularea lor, ceea ce justifica indignarea și frustrarea populației. Violenta de orice natură nu este acceptabilă.
Interacțiunea dintre președinta POT și jandarm
Responsabilitatea pentru ceea ce va urma revine atât instituțiilor legale, cât și societății. Un moment de optimism recent a fost reprezentat de dialogul dintre un jandarm și președinta POT, Anamaria Gavrilă.
Politiciana a declarat: ”O să se întoarcă roata”, iar jandarmul a răspuns că, indiferent de circumstanțe, ”noi suntem aici, la datorie.”
Această atitudine dintre cele două părți a fost un exemplu pozitiv, fiecare respectându-și funcția și motivându-se reciproc. Mii de profesioniști în serviciul public s-au simțit încurajați de calmul și neutralitatea jandarmului.
Deși nu avem o jandarmerie perfectă, este important să recunoaștem cât de mult am evoluat față de anii `90.
Asigurarea unei securități pe străzile orașelor este un lucru valoros de protejat.
Violența este inacceptabilă pentru candidați legitimi
Trăim într-o țară în care dreptul de a protesta este fundamental. Cetățenii nu trebuie să justifice criticile la adresa guvernului, ci acesta trebuie să explice acțiunile sale.
Nici un partid și nici un candidat nu ar trebui să susțină expansiunea violenței, care complică conducerea unei țări. Un climat de agresivitate împiedică dezvoltarea și atragerea de investiții.
Faptul că paginile lui Kaplan nu se găsesc în manualele de istorie poate duce la repetarea greșelilor trecutului.
