Perspectiva investitorilor străini asupra României: întrebările adresate oficialilor români
Chiar dacă Guvernul și instituțiile financiare internaționale transmit mesaje pozitive despre economia românească, investitorii străini își manifestă îngrijorarea și profită de ocaziile de întâlniri cu bancherii români pentru a solicita clarificări referitoare la seriozitatea respectării angajamentelor de către România.
În contextul conferinței Euromoney care se desfășoară la Viena, unde se reunesc 1700 de bancheri, oficiali guvernamentali și paneuropeni pentru a discuta despre economiile din regiune, dialogurile despre România se extind nu numai în sălile de conferințe, ci și în întâlnirile private.
Un reporter prezent la aceste conferințe a interacționat cu investitori străini și bancheri români pentru a capta percepțiile acestora asupra situației economice din România în 2023.
„Am organizat o cină privată cu aproximativ 40 de investitori, iar astăzi cu alți 80. Toți sunt preocupați că România ar putea să nu îndeplinească promisiunile făcute”, a declarat un bancher local sub anonimat.
Îngrijorarea investitorilor a fost amplificată de dificultățile Coaliției în stabilirea unui calendar pentru indexarea pensiilor. „Schimbarea perspectivei de rating de la Fitch în decembrie a stârnit neîncredere printre investitori, și este complex să-i convingem că situația s-a îmbunătățit”, a adăugat bancherul.
La o întâlnire cu economiștii șefi din cele șase țări unde UniCredit are subsidiare, întrebările au fost axate pe perspectivele economice ale României. „În cadrul întâlnirilor anterioare s-a estimat că refinanțările vor atinge 50 de miliarde de euro până în 2025. România are cea mai mare pondere a obligațiunilor suverane în bilanțul bancar. Va putea sistemul bancar să gestioneze această provocare?”, a fost o întrebare cheie.
„Deși consumul este ridicat, România nu își susține companiile pentru a capta acest consum”
O altă întrebare a fost: „Dacă deficitul comercial se menține peste 30 de miliarde de euro, se va intensifica aversiunea la risc față de România? Care sunt măsurile prin care țara poate echilibra balanța comercială?”
Senior economistul Anca Negrescu a recunoscut că balanța comercială reprezintă o provocare semnificativă. „Depindem din ce în ce mai mult de împrumuturi externe și trebuie să reducem deficitul fiscal, care este o problemă fundamentală. Deși consumul este mare, nu susținem companiile naționale pentru a beneficia de acest consum, ci ne bazăm pe importuri. Contextul extern nu facilitează situația, exporturile fiind de asemenea în scădere”, a explicat Negrescu.
Ea a subliniat că, atâta timp cât România oferă stimulente adecvate pentru împrumuturile contractate, va putea obține fonduri pentru acoperirea acestora. Totuși, o reducere a ratingului de către agențiile de evaluare ar putea complica și mai mult lucrurile. „Este esențial ce propuneri bugetare va avea Guvernul și cât de credibile vor fi acestea. Nu mai avem voie la greșeli, iar respectarea angajamentelor este crucială”, a adăugat economistul.
Polonia și România: țări cu intrări de capital străin, dar vulnerabile la inversarea fluxurilor
