Preferințele turiștilor și provocările proprietarilor de pensiuni din România: „Tarifele au crescut mai mult decât în Spania sau Italia”

Pandemia a generat o cerere semnificativă, dar temporară, pentru vacanțele la pensiuni rurale în România, conform unui expert în turism. Astfel, oferta a crescut considerabil, depășind cererea. Un studiu recent a dorit să investigheze evoluția turismului rural românesc, după succesul din anii anteriori.

Pe parcursul pandemiei, mulți români au ales vacanțele interne, în special în zonele rurale, dar acum tendința s-a schimbat, iar mulți preferă să călătorească în străinătate.

Datele furnizate de INS pentru anul 2023 arată că 84,6% dintre turiștii cazați în România erau români, iar numărul acestora a crescut cu 8% față de 2022. Totodată, sosirile străinilor în România au crescut cu 26,5%.

Aceste statistici au fost analizate pentru a determina impactul asupra turismului rural din România. Au fost investigate perspectivele experților asupra evoluției pensiunilor după perioada de boom din timpul pandemiei.

„Oferta depășește cererea”

Radu Fusea, fondatorul platformei de booking Travlocals.com, afirmă că turismul rural s-a dezvoltat considerabil, dar în prezent oferta depășește cererea, cu un decalaj în continuă expansiune. Românii preferă locuri mai apropiate de orașele mari și renunță la peisajele spectaculoase pentru drumuri mai scurte.

„Se dezvoltă destinații noi care, cu câțiva ani în urmă, nu aveau impact turistic. Acest lucru este firesc, având în vedere accesibilitatea oferită de zborurile low-cost către orașele din Europa, într-un interval de 1-3 ore”, adaugă expertul.

Pandemia a generat o cerere fără precedent, pe care Fusea o consideră artificială, ceea ce a determinat mulți proprietari să investească în turism, condund la o creștere a ofertei.

„După pandemie, cererea a început să scadă rapid, provocând dezechilibre pe piață. Deși oferta mare ar trebui să reducă prețurile, multe afaceri nu sunt profitabile, iar gazdele preferă să-și vândă proprietățile decât să-și suporte pierderile”, explică antreprenorul.

„Tarifele din România au depășit nivelul din țări precum Spania sau Italia”

Radu Fusea acuză o scădere constantă a competitivității pe piața internațională, menționând că prețurile din România au început să fie mai mari decât în țări ca Spania, Italia, Grecia sau Portugalia.

„Avem o inflație record. Din feedbackul gazdelor, costurile de operare au crescutexponențial. Aceasta afectează negativ turismul, care ar trebui să ne ajute în atragerea clienților internaționali”, adaugă acesta.

Mai mult, Fusea observă că astfel de situații creează frustrare în relația dintre gazde și clienți: „Multe afaceri sunt administrate fără interes, clienții percep prețurile ca fiind prea mari pentru serviciile primite, iar gazdele simt că oferă prea mult fără să obțină profit. Este un cerc vicios.”

El subliniază că lipsa de implicare a autorităților contribuie la aceste probleme, dar și faptul că multe pensiuni au un grad de ocupare ridicat în această perioadă, ceea ce înseamnă că viitorul depinde mai mult de gazde decât de intervenția statului.

„Raportul calitate-preț, respectul constant față de client, investițiile continue și educația sunt câteva dintre aspectele care pot asigura succesul unei pensiuni, fără a depinde de sprijinul autorităților. Din păcate, în multe cazuri, accentul nu este pe satisfacția clientului, ci pe maximizarea veniturilor, o strategie periculoasă pe termen lung.”

„Modificările fiscale afectează turismul rural”

Imagine de la Cetatea Rupea. FOTO: Adrian Vasilache

Încă din 2013, Michael Schmidt, președintele Fundației M & V Schmidt, organizează Săptămâna Haferland, un festival cultural care reunește comunitatea sașilor, aducând împreună atât localnicii, cât și pe cei care au emigrat.

Festivitatea, desfășurată anual în zece localități din Haferland, oferă o bogăție de evenimente, incluzând concerte, spectacole tradiționale, expoziții și tururi ghidate.

Prezența vizitatorilor la acest eveniment, incluzând persoane importante din Europa, este un factor vital pentru dezvoltarea afacerilor locale,” explică Schmidt.

Fundația colaborează cu Casa Kraus din Criț, unde desfășoară o serie de evenimente și lucrează cu antreprenori locali din turism.

Dezvoltarea turismului din Haferland depinde de investițiile locale, realizate de pasionați sau localnici care au riscat economiile proprii pentru a deschide pensiuni sau a restaura gospodării.

„Din 2024, cadrul fiscal va suferi modificări, inclusiv eliminarea facilităților fiscale pentru HoReCa și creșterea TVA pentru produsele ecologice. Aceasta poate duce la o scădere a cifrei de afaceri și a investițiilor în turismul rural”, adaugă Michael Schmidt.

Perspective optimiste legate de aeroportul din Brașov

Michael Schmidt subliniază dificultățile micilor antreprenori în gestionarea fluxului de numerar și accesul la finanțare. El consideră că este esențial să existe investiții în infrastructură pentru dezvoltarea sectorului.

„Odată cu redeschiderea aeroportului din Brașov sau finalizarea autostrăzii Pitești–Sibiu, ne așteptăm la o creștere sustenabilă a turismului rural între Brașov, Sibiu și Sighișoara. De asemenea, obiectivele turistice din aceste zone au nevoie de investiții pentru a atrage vizitatori”, subliniază expertul.

Deși turiștii caută peisaje naturale și tradiții locale, mulți proprietari de pensiuni nu au resursele financiare pentru marketing eficient. Schmidt menționează că mulți proprietari de pensiuni își promovează afacerile prin platforme de rezervare și rețele sociale.

Potrivit lui, potențialul turismului rural este semnificativ, iar factorul de creștere principal este „economia colaborativă”.

Portalul digital Airbnb are disponibile peste 15.000 de proprietăți pentru România, iar promovarea pensiunilor se face frecvent prin intermediul unor platforme populare de rezervări.

Evaluarea clienților reprezintă un instrument esențial pentru aceste afaceri în promovarea lor.”

Perspectivele proprietarilor de pensiuni rurale

Proprietarii pensiunii Satul Bucovinean din Breaza, Suceava, declară că turismul rural a crescut semnificativ, având locuri de cazare tradiționale apărute în întreaga țară.

„Cererea a scăzut puțin, probabil din cauza inflației și creșterii impozitelor. Autoritățile devin din ce în ce mai implicate, dar progresele sunt lente, cum ar fi inițiativele culturale din Bucovina”, adaugă ei.

Daniel Zdrob, proprietar al Pensiunii La Moară din Fundu Moldovei, estimează că turismul rural crește cu 5-10% anual, cu un salt semnificativ în 2020.

„Turiștii caută autenticul, dar nu se pot lipsi de confortul modern. Este necesar un mix între tradițional și igiena contemporană”, afirmă Zdrob.

„Problema principală rămâne lipsa de asocieri în acest sector, îngreunând finanțările din partea autorităților, care nu pot sprijini entități fără experiență și organizare clară”, concluzionează el.

Proprietarii pensiunii Săsăuș 24 din Podișul Hârtibaciului, Sibiu, observă o creștere constantă a interesului pentru experiențele autentice.

„Pandemia a amplificat interesul pentru zonele izolate. Valea Hârtibaciului este cunoscută pentru biodiversitatea și meșteșugurile sale, iar cererea pentru pensiunea noastră a crescut constant”, adaugă aceștia, menționând importanța colaborării cu autoritățile.

„Măsurile de promovare a pensiunilor rurale pot include campanii de marketing și organizarea de evenimente culturale”, concluzionează ei.

Proprietarii pensiunii Breb 148 din Maramureș afirmă că cererea este mai mare decât în 2023 și în perioada pandemiei, turiștii căutând „liniște, mâncare locală, tradiții și obiective turistice”.

Casa Nițu, aproape de Întorsura Buzăului, se confruntă cu o cerere mai mică în 2023, dar „turismul rural continuă să evolueze în termenii calității serviciilor oferite”.

Paul Iacobaș de la destinația de ecoturism Pădurea Craiului spune că numărul cazărilor a crescut, dar întâmpină lipsa spațiilor de alimentație.

„Durata medie a sejurului este mai scurtă comparativ cu alte zone”, adaugă el, menționând o creștere constantă a turismului rural în România, chiar și la un nivel modest.

Iacobaș observă că autoritățile nu investesc în promovare, iar relaxarea legislației ar fi benefică pentru sprijinul turismului rural.

Aeroport. FOTO: Freepick

Istvan Szabo, manager Afaceri Verzi la Fundația Conservation Carpathia, discută despre diversificarea ofertei pentru turiști, incluzând tururi ghidate și activități agricole.

Activitățile oferite includ plimbări în natură, observarea păsărilor și vizite la obiective istorice.

„După explozia turismului în pandemie, ne întoarcem la trendurile anterioare, cu turiști care preferă străinătatea”, subliniază Szabo, comentând și creșterea cererii pentru turism activ.

„Concurența a crescut, dar sustenabilitatea afacerilor depinde de abilitățile proprietarilor de a oferi experiențe unice”, afirmă acesta.

Turiștii sunt atrași de gastronomie locală și activități în aer liber, având nevoie de ghizi locali pentru a înțelege locurile pe care le vizitează.

Dezvoltarea aeroportului din Brașov este considerată un factor esențial pentru turismul rural în anii următori, iar afacerile cu capacitate mare de cazare au oportunitatea de a crește veniturile și a îmbunătăți serviciile.

Noua generație de turiști caută afaceri sustenabile, prietenoase cu mediul și cu animale bine îngrijite.

„Consolidarea infrastructurii în zonele pitorești și promovarea constantă vor atrage vizitatori diversificați”, încheie Szabo.

• Citește și: 5 sate fermecătoare din România pe care să le descoperi în această vacanță