Președintele Academiei Române: „Există țări din jur care consideră că sacrificiul trebuie să continue până la ultimul om. Nu obțin nimic din asta. Se pierd în istorie”

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, subliniază faptul că România este înconjurată de națiuni care nu au o percepție realistă asupra istoriei, afirmând că „sacrificiul trebuie să continue până la ultimul om”: „Am studiat în școală despre goți, huni, gepizi, avari, tătari, pecenegi, cumani. Toți aceștia au dispărut.”
Aceste declarații au fost făcute sâmbătă seara, la un eveniment organizat la Cluj-Napoca, dedicat „reflecției asupra forței interioare și identității naționale a românilor”, având ca temă „Reziliența psihologică și istorică a românilor”.
Pop a menționat că „națiunile care aleg să facă sacrificii extreme” ajung să dispară, deși a evitat să numească țările din jurul României ce se încadrează în această afirmație.
„Există țări din jur, deși nu le voi menționa numele, care cred că sacrificiul trebuie să continue până la ultimul om. Nu obțin nimic din asta. Națiunile care aleg calea sacrificiului suprem se pierd. Popoarele mici și mijlocii sunt condamnate să dispară din istorie și să își piardă sensul.
Fiecare dintre goți, huni, gepizi, avari, tătari, pecenegi, cumani – s-au evaporat. S-au integrat în alte popoare. Și este posibil ca și noi să ne topim, dar este greșit să contribuim noi la această topire,” a afirmat Pop, în cadrul unui discurs mai amplu despre „lecția crucială pe care istoria ne-a oferit-o ca popor, dar pe care am refuzat să o învățăm cu adevărat”.
Ex-rector al Universității Babeș-Bolyai între 2012 și 2020, Ioan-Aurel Pop a explicat audienței că, spre deosebire de alte națiuni, poporul român a fost „protejat” de-a lungul istoriei printr-un echilibru între „a rezista și a concilia”.
Exemplul Serbiei adus în discuție de președintele Academiei Române
Ioan-Aurel Pop a reluat subiectul în cadrul conferinței, unde a discutat alături de Daniel David, ministrul Educației, după ce a fost provocat să vorbească despre „visul pe care România nu și l-a împlinit”.
„Nu a avut ambiția de a deveni o mare putere, dar nici nu ar trebui să aibă. Trebuie să avem un simț realist în legătură cu ceea ce putem sprijini, și nu demult am avut acest simț. Adică, uneori da, alteori nu. În general, am avut mai mult decât nu”, a afirmat el.
„Avem o națiune vecină care crede că lupta pentru dreptate și libertate ar trebui să ajungă până la ultimele consecințe, până la sacrificiul final. Aceasta, împreună cu alte națiuni înrădăcinate, aveau aproximativ 23 de milioane de oameni, când și România dispunea de o populație similară – cu o suprafață asemănătoare. Noi am rămas cu circa 240.000 de kilometri pătrați, aproape cât Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Chiar dacă trebuie să cedăm o parte din suveranitate, din păcate, nu este altfel. Dacă dorim să fim parte din Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm.,” a continuat el, referindu-se la Serbia.
„În comparație cu poporul despre care vorbesc, țara vecină a cărei capitală a fost bombardată recent, are o populație de sub 7 milioane și nu mai are ieșire la mare. Cu toate acestea, posedă un orgoliu considerabil. Cred că ar trebui să învățăm din această experiență”, a concluzionat Ioan-Aurel Pop.