Girofarul și Bolojan: O secvență neglected de la alegeri

De ce nu a intrat Ilie Bolojan în cursa pentru președinție?
Ilie Bolojan a votat în București, la Școala Gimnazială Nr. 150, situată în apropierea Facultății de Medicină, pe la Eroilor. La ieșirea din secția de votare, el a făcut câteva declarații. „Vremurile liniștite au apus”, a spus el, având un ton grav, amintind de Gandalf din „Stăpânul Inelelor”. Apoi, s-a îndepărtat.
După ce a părăsit curtea școlii, ceva i-a atras atenția. Deși era singur, în spatele lui se aflau oamenii din SPP. În fața sa, două femei veneau la vot, prima dintre ele având o vârstă și având o abordare prudențială. Alea erau strâmte și nu permiteau tuturor să treacă.
Deși a ajuns prima, Bolojan s-a ferit într-o parte, ca un bărbat bine îmbrăcat ce așteaptă să fie lăsat să treacă. Femeile au trecut pe lângă el fără a-l recunoaște. Nici măcar nu s-au oprit. Traian Băsescu ar fi afirmat odată că Bolojan a reușit cu succes „testul stâlpului”.
Fostul președinte spunea că un politician autentic este acela pe care oamenii nu-l percep ca pe un simplu stâlp, ci care reușește să-i abordeze.
Aceasta era realitatea de altădată. Reflectez mult asupra acestei scene. Mulți s-au întrebat de ce Bolojan nu a decis să candideze. Logica sugerează că absenții de la alegeri sunt, în general, percepuți ca fiind opțiuni mai atractive decât cei prezenți.
Pe plan național, Ilie Bolojan este considerat mai puțin cunoscut în comparație cu alți politicieni. S-a auzit despre „un om care a realizat lucruri în Oradea”, însă puțini îi știu numele, iar cei care îi recunosc figura, adesea îi confundă numele. Această mai puțină notorietate poate fi, într-un anumit fel, un avantaj.
Oamenii, sătui de politicienii care îi tratează cu dispreț, preferă să-și pună speranțele în cineva accesibil, pe care îl pot întâlni pe stradă.
În actualul climat de frustrare generală, o candidatură a lui Bolojan ar fi fost, fără îndoială, un sacrificiu personal inutil. Este de presupus că Donald Trump ar pierde în turul 1 din România în fața lui George Simion, dacă acesta ar fi fost un candidat al coaliției PSD-PNL-UDMR.
Sigur, mai sunt două săptămâni până la al doilea tur, iar evenimentele se pot desfășura diferit. Totuși, Bolojan a rămas, practic, indiferent de finalul alegerilor, o parte a planului B, indiferent ce ar putea implica aceasta.
Orădeanul nu este singurul competent în politică, deoarece există și alți oameni valoroși. Cu toate acestea, el este singurul dintre liderii importanți care are spațiul necesar să se retragă, să permită poporului să decidă, și să revină în momentul în care va fi întrebat: „Ce facem acum cu această situație complicată, cunoașteți vreun specialist abil?”