Probabil BNR va menține dobânda cheie la 6,5%. Ce motive ar putea determina o ajustare?

La ora 15:00, Banca Națională a României va anunța decizia de politică monetară, iar economiștii consideră că dobânda cheie va rămâne la 6,5%. Rapoartele băncilor comerciale sugerează același lucru. Un raport BRD precizează: „Estimăm că BNR va păstra rata cheie constantă în ședința de astăzi, ceea ce demonstrează o politică prudentă.”

Raportul analizează două scenarii alternative care ar putea influența deciziile – fie o reducere, fie o creștere a ratei.

Motivele pentru o potențială creștere a ratei includ:

a) Presiuni inflaționiste persistente. Deși rata inflației a scăzut, poate rămâne peste ținta stabilită pentru o perioadă extinsă. O creștere anticipată a prețurilor la energie sau alimente, precum și presiuni structurale inflaționiste, pot impune o abordare mai strictă din partea politicii monetare.

b) Devalorizarea leului. O depreciere semnificativă a monedei naționale față de valutele majore ar putea duce la inflația importată, ceea ce ar justifica o majorare a dobânzii.

c) Creșterea salariilor și cererii. O majorare importantă a salariilor și o cerere în creștere pot genera riscuri de supraîncălzire a economiei în anumite sectoare, determinând banca centrală să acționeze preventiv.

d) Îngrijorări privind politica fiscală. Dezechilibrele fiscale reale alături de politici fiscale relaxate ar putea intensifica presiunile inflaționiste, necesitând o reacție corespunzătoare.

e) Strategia comercială la nivel global. Bănci centrale importante (precum Fed, BCE) care mențin rate ridicate ar putea influența BNR să adopte măsuri similare pentru a asigura stabilitatea valutară și a împiedica ieșirile de capital.

Posibilitățile de reducere a ratei sunt mai greu de justificat, dar pot include:

a) Scăderea inflației. BNR ar putea lua în considerare o reducere a dobânzilor doar dacă datele recente sugerează o scădere semnificativă a inflației, în apropierea intervalului țintă (2,5% +/- 1 p.p.). Este necesară o dovadă clară a tendinței de dezinflație.

b) Ralentizarea economică. O încetinire sau o recesiune neașteptată (marcată de o contracție severă a creșterii industriale, producției sau a PIB-ului) ar putea determina banca centrală să intervină pentru a stimula cererea.

c) Progresul în consolidarea fiscală. Dacă guvernul reușește în consolidarea fiscală, se poate anticipa o politică monetară mai flexibilă.

d) Reducerea riscurilor externe. Dacă condițiile economice globale se îmbunătățesc (prețuri stabile la energie, scăderea tensiunilor geopolitice), presiunile pentru menținerea unor rate ridicate ar putea diminua.

În concluzie, raportul BRD afirmă: „O creștere a ratei pare inexplicabilă în acest moment, în timp ce BNR are motive limitate să reducă dobânda. Așadar, ne așteptăm ca strategia de așteptare să continue, asigurându-se că inflația este ferm controlată înainte de a lua în considerare o reducere.”

Ședința de politică monetară se desfășoară într-un context macroeconomic complex,

Această întâlnire are loc într-un climat economic fragil, în care România se confruntă cu provocări sociale și politice, în ciuda progreselor economice.

Conform celor mai recente date de la INS, PIB-ul României a crescut cu doar 0,9% în primele nouă luni ale anului 2024. Analizând detaliile, observăm că:

• Cheltuielile guvernamentale au beneficiat de o contribuție pozitivă din partea consumului gospodăriilor, deși acest lucru a fost compensat de efectele negative ale exporturilor nete și al variației stocurilor. Activitatea de investiții, în special în infrastructura publică, a fost elementul salvator.
• Pe partea ofertei, impozitele nete au susținut creșterea economică, în ciuda unei scăderi marginale a valorii adăugate brute.

Sectorul industrial s-a confruntat cu ridicarea costurilor, iar construcțiile au avut de suferit, în special pe segmentul rezidențial.

Serviciile au înregistrat rezultate mixte, iar seceta prelungită a avut un impact semnificativ asupra producției agricole.

Economiștii de la BRD mențin proiecția de creștere a PIB-ului de 2,4% pentru 2025, deși riscurile se îndreaptă spre o scădere. Factorii care ar putea cataliza creșterea includ veniturile reale favorabile, investițiile susținute și efectele pozitive ale aderării complete la Schengen.

Inflația – diminuată, nu controlată complet

Inflația din România a înregistrat o ușoară creștere în toamna anului 2024, atingând 5,1% în decembrie 2024 (față de 4,6% în septembrie), depășind estimarea de 4,8% din vara anului 2023 și proiecția BNR din raportul din noiembrie de 4,9%.

Creșterea prețurilor alimentelor, inflația serviciilor și efectele de bază sunt considerați principalii factori.

Deficitul fiscal – provocări economice importante

Execuția bugetară pentru 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,7 miliarde lei, echivalent cu 7,1% din PIB. Cheltuielile guvernului au crescut cu 20,6% anual, ajungând la 36,8% din PIB, în timp ce veniturile au crescut cu 12,7%, totalizând 29,7% din PIB. Aceste aspecte au contribuit la creșterea datoriei publice, care a ajuns la 54% din PIB în octombrie 2024, comparativ cu 48,9% la sfârșitul lui 2023.

România a convenit cu Comisia Europeană asupra unui plan de consolidare pe o perioadă de șapte ani pentru a reintra în limita deficitului de 3% din PIB. Totuși, succesul acestui proces depinde de evitarea deciziilor eronate și de asigurarea transparenței și colaborării între toate părțile implicate.

Pentru atingerea sustenabilității, este necesară abordarea unor chestiuni cruciale precum:

i) eliminarea facilităților fiscale și revenirea la o cotă unică de impozitare, pentru a restricționa optimizarea fiscală;

ii) combaterea evaziunii fiscale, prin reducerea decalajului de colectare a TVA;

iii) controlul creșterii cheltuielilor și creșterea eficienței investițiilor.

Polarizarea politică adaugă un nivel suplimentar de incertitudine. La nivel internațional, persistă întrebări legate de tarifele comerciale și impactul acestora asupra inflației globale, precum și provocări generate de dezechilibrele geopolitice;