Puterea de la București ignoră un mesaj important: senatorii americani solicită acțiuni imediate din partea României pentru organizarea de noi alegeri

Nemulțumirea profundă din societate, generată de anularea alegerilor prezidențiale, continuă să crească în absența unui calendar clar. Primele date sugerate par a fi mai apropiate de vară decât de primăvară și au generat o reacție îngrijorată din partea aliaților. Aceasta este o interpretare a mesajului senatorilor din SUA, dincolo de ceea ce ar prefera Puterea din România.

Într-o înregistrare recentă, Călin Georgescu a menționat că „de zece zile observăm o tăcere din partea comunității internaționale în legătură cu nedreptatea adusă poporului nostru”.

„De ce nu reacționează? Poate pentru că atunci când am cerut pace în Ucraina, cei care promovează războiul au decis că nu e pace în România?”, afirmă candidatul.

Există și o altă interpretare care nu implică „zei”. Pur și simplu, afirmațiile lui Călin Georgescu nu reflectă realitatea. Acesta promovează ideea izolării, dar conduce o viață total diferită, deplasându-se la Viena și Milano și având acces la bunuri de lux. De altfel, nimic de la Călin Georgescu nu este produs local, sugerând că izolarea este un concept pe care îl susține doar pentru ceilalți.

Totuși, românii nu sunt izolați. Comunitatea internațională nu a ezitat să se pronunțe cu privire la situația alarmantă din țară. Imediat după desecretizarea documentelor CSAT și anularea alegerilor, reacțiile din partea statelor occidentale nu au întârziat să apară, chiar dacă nu au fost pe placul lui Călin Georgescu.

Occidentul a acuzat interferența statală în procesul electoral din România. Anumite state au identificat chiar sursa acestor perturbări, pe care CSAT sau Klaus Iohannis nu le-au numit: Rusia. Românii nu sunt singuri în aceste vremuri dificile, așa cum nu am fost nici în alte momente de criză.

Uniunea noastră cu Europa este resimțită

Se împlinesc în aceste zile 35 de ani de la momentul în care regimul Ceaușescu a deschis focul asupra propriilor cetățeni, un act fără precedent în Europa postbelică.

În decembrie 1989, Europa, NATO și fostele state comuniste au acționat în sprijinul românilor. Președintele George H.W. Bush a reacționat prompt în numele SUA, condamnând atacurile împotriva populației nevinovate din Timișoara.

La ceremonia de Crăciun din aceea perioadă, președintele Italiei a refuzat să strângă mâna ambasadorului României, protestând împotriva violenței. Totodată, a transmis un mesaj de sprijin pentru libertate poporului român.

În acele zile, mulțimea din Timișoara striga: „Libertate! Vrem în Europa!”

Parlamentul Poloniei ce tocmai scăpase de comunism a votat o rezoluție de protest, iar polonezii au ținut un moment de reculegere pentru români.

Guvernul britanic a avertizat asupra consecințelor atacurilor asupra mulțimilor, iar Bulgaria, care își debarcase dictatorul, a protestat la închiderea granițelor.

Cancelarul german Helmut Kohl a cerut autorităților de la București să discute cu protestatarii. Comunitatea Europeană a anunțat ruperea relațiilor cu regimul Ceaușescu.

Este fals că românii au fost singuri în fața represiunii, contrar afirmațiilor lui Georgescu și nostalgiilor comuniste propagate online.

Pe 22 decembrie 1989, primele știri de la Europa Liberă aduceau mesaje de susținere și promovau valorile democrației și integrării europene.

Au trecut 35 de ani până când cei care promovează izolarea s-au făcut din nou auziți.

Când o soluție devine o problemă

Românii nu sunt, însă, fără sprijin. Recent, patru senatori americani, doi republicani și doi democrați, au condamnat implicarea Rusiei în alegerile românești. „Atacul lui Vladimir Putin asupra alegerilor din România este o dovadă a războiului hibrid pe care îl duce împotriva aliaților noștri”, au declarat senatorii Pete Ricketts, Ben Cardin, Jim Risch și Jeanne Shaheen într-un comunicat publicat pe site-ul Senatului.

Aceștia au subliniat: „În calitate de aliat NATO, sprijinim România în apărarea integrității alegerilor sale. Condamnăm manipularea TikTok de către Putin, controlat de Partidul Comunist Chinez, pentru a submina procesul democratic din România.”

Concluzia include un aspect pe care politicienii din București l-au evitat: „Statele Unite susțin România în măsurile urgente pentru organizarea unor alegeri prezidențiale libere și corecte.”

„Măsuri urgente” nu înseamnă alegeri comunicate în mod vag. Stabilitatea pe funcții existente, cu aceleași persoane, nu are cum să fie benefică pentru țară.

Klaus Iohannis, deși a primit semnale clare din politic, continuă să se considere indispensabil în contextul unei noi parlamente. Nu pare dispus să se retragă. Președintele nu conștientizează că soluțiile propuse au degenerat în probleme.

Declarațiile lui Nicușor Dan

Tot ceea ce se va întâmpla se va reflecta în vot. Dar când va avea loc procesul electoral?

Marți seara, Nicușor Dan a afirmat că alegerile pot aștepta până la clarificarea situației celor anulate, pentru ca cetățenii să își recâștige încrederea. Aceasta ar veni din partea serviciilor de informații, pe care le-a menționat ca factor esențial.

Să ne asigurăm că Nicușor Dan înțelege că este un candidat, nu singurul ales. Diverse opinii sunt valabile, iar declarațiile senatorilor americani sunt destul de clare.

”Calea românească” nu este o soluție anarhică

Este interesant de remarcat că aceiași republicani nu au fost atrași de ideile lui Călin Georgescu. În mediile conservatoare românești, există nemulțumiri față de modul în care acesta se prezintă, susținând că are sprijinul unei viitoare administrații.

„Calea americană” se restrânge pentru Georgescu, iar el nu poate idealiza o viziune antioccidentală fără a fi respins de comunitatea democratică.

Desigur, aceste clarificări sunt relevante doar dacă cetățenii își reconstruiesc încrederea în procesul electoral. O comunicare rapidă și clară cu privire la data alegerilor este esențială, iar cuvântul „urgent” ar trebui să fie luat în serios.