Plecarea imigranților ucraineni: provocări pentru economiile din estul Europei
Ţările din Europa de Est, afectate de multiple crize economice cauzate de conflictul din Ucraina, se confruntă cu provocări suplimentare o dată ce pacea va fi restabilită. Exodul muncitorilor ucraineni ar putea genera o criză pe piaţa muncii, având un impact negativ asupra inflaţiei, conform unei analize realizate de Reuters.
Statele est-europene au primit o mare parte din cei 4,3 milioane de ucraineni care au fugit în Uniunea Europeană în urma invaziei ruseşti, aceştia ocupând locuri de muncă într-un context de şomaj extrem de scăzut. O eventuală întoarcere a acestor muncitori în Ucraina ar putea reprezenta o provocare pentru economiile locale, în loc să fie considerată o veste bună.
„Riscurile demografice”
Charlotte Ruhe, director pe Europa Centrală şi de Sud-Est la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a declarat la forumul Invisso din Viena că „demografia reprezintă un risc” care ar putea fi agravat dacă războiul se încheie, deoarece unii muncitori ucraineni s-ar putea întoarce acasă.
Conform analiştilor de la Raiffeisen Bank International, se estimează că anul trecut, creşterea economică în ţările UE din Europa de Est a fost de 2,2%, mult superioară avansului de 0,8% prevăzut pentru zona euro.
Muncitorii ucraineni, care au primit dreptul de a lucra şi trăi în Europa de la începutul invaziei în martie 2022, au contribuit semnificativ la acest dinamism economic, sprijinind evoluţia rapidă a economiilor regionale, în special în sectorul manufacturier şi al exporturilor. Dintre cei 4,3 milioane de refugiaţi ucraineni, aproximativ 22% sunt localizaţi în Polonia, iar aproape 9% în Cehia, conform datelor Eurostat.
Christian Petter, director pentru Austria şi CEE la J. Safra Sarasin, a declarat că o mare parte din succesul economic al multor ţări se leagă de contribuțiile muncitorilor ucraineni în ultimele 24 de luni. Dacă războiul se va încheia, există o probabilitate crescută ca aceşti muncitori să decidă să se întoarcă în Ucraina, ceea ce ar crea o lipsă acută de forţă de muncă în oraşe precum Praga, Bratislava și Varșovia.
Regiunea CEE se confruntă și cu alte provocări semnificative. Creşterea economică s-a concentrat pe sectorul manufacturier și pe exporturi, inclusiv de componente auto, profitând de costurile de muncă relativ scăzute. Posibilele scutiri comerciale, cauzate de promisiunile anunțate de Trump, complică modelul economic actual în condițiile unei datorii guvernamentale mari.
Analiştii de la Erste Group estimează că raportul dintre datorie şi PIB ar putea continua să crească în Polonia, România şi Slovacia. De exemplu, Polonia a atins un deficit de 5% din PIB anul trecut, provocat în parte de cheltuielile de apărare, depăşind ţinta de 3% stabilită de UE.
O scădere a numărului de muncitori ar genera o presiune suplimentară asupra economiei. Un sondaj efectuat de Banca Naţională a Poloniei în noiembrie anul trecut a constatat că, deși doar 2% dintre refugiaţi doreau să se întoarcă în Ucraina în următorul an, această cifră ar putea ajunge la 59% în cazul încheierii conflictului. În prezent, rata şomajului în Polonia se află la un minim istoric, ceea ce a condus la o creştere a salariilor de 10% în anul precedent.
Incertitudinea numărului ucrainenilor care se vor întoarce
Guvernul din Cehia a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile iminente pentru piaţa muncii, tendinţă valabilă şi în alte ţări din regiune. Creşterea salariilor şi a inflaţiei complică procesul de reducere a dobânzilor de către băncile centrale. În plus, inflaţia persistentă şi aprecierea dolarului american au creat deja bariere în calea ciclului actual de reducere a dobânzilor în Europa de Est.
Gunter Deuber, director de cercetare la Raiffeisen Bank International, afirmă că o încetinire a inflaţiei nu este garantată, temporizând posibilitatea ca inflaţia să stagneze în Ungaria şi România, iar în state precum Cehia să crească. „Acest lucru sugerează că nu ne așteptăm la reduceri substanțiale ale dobânzilor în perioada următoare în regiunea noastră”, a declarat Deuber.
Totuşi, Deuber este neîncrezător în privinţa plecării muncitorilor ucraineni care s-au integrat în economiile locale, având în vedere incertitudinile legate de un posibil acord de pace.
Charlotte Ruhe a subliniat că plecarea muncitorilor ucraineni ar putea reprezenta o oportunitate pentru firme de a investi în soluţii de inginerie care să permită optimizarea costurilor cu forţa de muncă.
În plus, bancherii și investitorii consideră că procesul de reconstrucţie a Ucrainei va aduce beneficii pentru economiile vecine, în special pentru Polonia. Totuși, revenirea lui Trump la președinție și incertitudinile economice legate de taxe și aprecierea dolarului reprezintă o provocare adăugată pentru liderii din CEE.