„Ai făcut bine, dar puteai face mai mult!” sau „Am făcut totul pentru tine!” – comentarii ale părinților care pot lăsa răni profunde. Cum le înlocuim?

„Trebuie să-ți repet acest lucru de sute de ori?!”, „Nu vei reuși niciodată așa cum ești acum!” sau „De ce nu poți fi ca fratele tău?”. Aceste formulări nu sunt neobișnuite pentru mulți părinți care, în momente de nervozitate sau frustrare, pot ajunge să le folosească. Deși pot părea inofensive sau justificate în acel moment, aceste afirmații pot cauza răni adânci, dificile de îndreptat.

Într-o societate în care predomină un stil autoritar de parenting, astfel de expresii devin parte integrantă din dialogul de zi cu zi. Unii părinți afirmă că „copilul trebuie să știe cine este autoritatea!”.

Iată zece dintre cele mai frecvente afirmații care pot leza sentimentele copiilor:

Este crucial să înțelegem impactul cuvintelor noastre asupra copiilor și să alegem expresii care să le sprijine dezvoltarea emoțională sănătoasă.

Cum ne afectează cuvintele pe cei mici?

Pentru un copil, cuvintele părinților nu sunt doar sunete; devin adevăruri. O afirmație precum „Ești prost!” poate fi interpretată de un adult ca o insultă temporară, dar pentru un copil devine o etichetare nedorită. Fiecare expresie negativă pronunțată în momente de furie afectează stima de sine a copilului și creează distanță între părinte și fiu.

Numeroase studii indică faptul că insultele și criticile constante pot provoca anxietate, nesiguranță și o teamă profundă de eșec în rândul copiilor. În plus, un copil rănit verbal se poate retrage în sine sau, dimpotrivă, poate deveni agresiv, perpetuând acest comportament în relațiile viitoare.

De ce ajungem să rostim asemenea cuvinte?

Adesea, nu avem intenția de a răni copiii. Astfel de replici pot apărea din cauza stresului, frustrărilor sau ca urmare a reflexelor învățate. Am crescut într-o cultură în care aceste expresii erau normalizate și, fără să ne dăm seamă, continuăm să le reproducem.

De exemplu, când spunem „De ce nu ești ca fratele tău?”, încercăm poate să inspirăm copilul, dar efectul este contrariul. Îl facem să se simtă inferior și neacceptat. Pe termen lung, atunci când copiii de astăzi devin adulții de mâine, ne putem întreba de ce nu ni se întorc acasă de sărbători…

Ce alternative avem?

Primul pas este conștientizarea. În loc să ne axăm pe „corectarea” comportamentului copilului, să ne întrebăm: „Ce simt acum și cum afectează reacția mea?”.

• Identificați cauza nervilor. Dacă ați avut o zi dificilă, luați-vă câteva momente de răgaz înainte de a reacționa. Evitați să descărcați frustrarea asupra copilului, care nu este vinovat de problemele voastre.
• Alegeți-vă cuvintele cu atenție. În loc de „Ești leneș!”, spuneți „Cum pot să te ajut să finalizezi sarcinile tale?”. Este esențial să corectăm comportamentul, nu să criticăm persoana copilului.
• Îmbrățișați greșelile ca pe oportunități de învățare. Dacă ați spus ceva dur, nu ezitați să vă recunoașteți greșeala. „Îmi pare rău că am spus asta. Nu am vrut să te rănesc. Mă simt stresat, dar asta nu justifică reacția mea.” Acest comportament îi învață pe copii că și adulții greșesc și pot să își asume responsabilitatea.
• Exersați empatia. Puneți-vă în locul copilului. Cum v-ați fi simțit dacă cineva v-ar fi spus aceleași lucruri când erați mic? Această reflecție vă poate ajuta să ajustați tonul și mesajul.

De ce este esențial să ne adaptăm stilul de comunicare?

Prin schimbarea modului în care comunicăm cu copiii, nu doar că le oferim un mediu emoțional mai sănătos, ci construim și o relație bazată pe încredere și respect reciproc. Un copil care se simte valorizat și ascultat va fi mai deschis atunci când vine vorba de colaborare, împărtășind gânduri și sentimente.

Parentingul nu este o călătorie simplă, dar este plină de lecții importante. Dacă reușim să ne gestionăm impulsurile și să folosim cuvintele în mod constructiv, ne vom sprijini copiii să devină adulți încrezători și empatici. La final, ceea ce contează nu este perfecțiunea, ci efortul constant de a fi părinții de care copiii au nevoie.

SURSA FOTO: Dreamstime.com