„Dificil de presupus că, într-un climat democratic, Zelenski ar putea obține un nou mandat”. Cine îi este principalul contracandidat – Interviu cu un expert în politică de la Kiev

„Încercați să impuneți directive unei armate formate dintr-un milion de soldați, cum este cazul Ucrainei, și veți constata că nu e o sarcină simplă”, subliniază clar politologul Evghen Magda, răspunzând întrebărilor legate de o posibilă încheiere a conflictului după întâlnirea anticipată dintre Trump și Putin. În cadrul unei discuții deschise, analistul a oferit perspective asupra climatului politic din Ucraina și a menționat că actualul președinte are șanse reduse de a fi reales datorită deciziilor impopulare ce se preconizează.

• „Slujitorul Poporului”, partidul cu care Zelenski a obținut victoria în alegerile din 2019, nu mai este un proiect viabil”, consideră expertul.

Mandatul lui Volodymyr Zelenski a expirat în mai 2024. Totuși, organizarea unor alegeri este puțin probabilă anul acesta din cauza contextului de conflict, așa cum explică Evghen Magda, un expert în politică, istoric și director al Institutului de Politică Mondială, autor a mai multor lucrări despre situația politică din Ucraina și despre atacurile hibride din partea Federației Ruse.

Subiectul organizării alegerilor în Ucraina continuă să fie discutat frecvent în media. De curând, publicația RBK-Ucraina a relatat că la următoarele alegeri, guvernul va schimba numele partidului din „Slujitorul Poporului” în „Blocul Zelenski”, iar Statele Unite ar putea exercita o influență mai puternică decât Uniunea Europeană pentru a facilita alegerile.

– Credeți că alegerile prezidențiale ar putea avea loc înainte de finalul anului 2025? – Evghen Magda: Chiar dacă ne aflăm la începutul anului, nu observ premisele necesare pentru organizarea alegerilor. Alegerile nu se reduc doar la procedura de votare, ci includ și recunoașterea rezultatelor de către comunitatea internațională, sau cel puțin de către statele civilizate.

Conflictul militar actual, cel mai amplu din istorie, milioanele de ucraineni aflați în exil care nu pot vota și imposibilitatea de a aduce observatori internaționali fac ca organizarea alegerilor să fie o opțiune extrem de improbabilă.

Sunt conștient că în mediile de putere se discută despre o posibilă implementare a votului electronic, dar nu am întâlnit vreo țară de dimensiunea Ucrainei care să fi adoptat un astfel de sistem pentru alegeri prezidențiale sau parlamentare, iar acest lucru să fi fost recunoscut ca fiind legitim.

Totodată, autoritățile ucrainene nu au comunicat într-un mod adecvat cu partenerii internaționali, neexplicând că, în condiții de război, legislația ucraineană nu permite organizarea de alegeri.

Compararea situației cu cea din Statele Unite, din 1944, când au avut loc alegeri prezidențiale, este total eronată, având în vedere că în SUA nu existau ocupații, în timp ce în Ucraina aproximativ 20% din teritoriu este sub ocupație, un aspect esențial. De altfel, sunt mulți factori în joc.

Observ că în Occident există o dorință evidentă de a vedea o nouă conducere la Kiev. Unii actori par să se pregătească pentru alegeri în Ucraina, un aspect pe care nu îl putem ignora. Totuși, din punct de vedere logic, nu văd rațiunea de a organiza alegeri în prezent.

„O majoritate monocoloră în Parlamentul Ucrainei nu mai există”

– Ați menționat că există persoane în Ucraina care se pregătesc pentru alegeri. Ne puteți oferi detalii despre aceștia și metodele lor de pregătire? Există în general o competiție politică în Ucraina în perioada conflictului? – De fapt, competiția politică are loc pe un singur plan: între forțele proruse și cele patriotice. Cei proruși caută oportunități de a câștiga influență.

Cu toate acestea, în prezent, lupta politică este limitată din cauza restricțiilor legale impuse în timpul războiului. Rada Supremă, formată în 2019, și-a depășit deja termenul de funcționare și nu poate fi reales în această perioadă.

De fapt, nu mai există o majoritate monocoloră în Parlament, iar acest lucru este clar pentru toți. Cu toate acestea, ceea ce observăm nu este atât o competiție politică deschisă, cât mai degrabă o „competitie tactică minoră”, manifestată în special pe canalele de Telegram.

Aceste canale au devenit surse importante de informație pentru mulți ucraineni, ceea ce constituie o problemă, deoarece deseori transmit date neconfirmate, unele fiind chiar false, iar astfel de știri pot dezinforma.

– Există în continuare politicieni proruși în Ucraina? Vă referiți la cei care au părăsit țara și care promovează o retorică pro-rusă? – Au rămas în Ucraina cei care au fost parte a partidului „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, care au pledat pentru o colaborare mai strânsă cu Rusia. Deși partidul există în Parlament, unii membri care s-au compromis au ales să părăsească Ucraina, iar cei care nu se consideră responsabili au rămas.

Este evident că dificultățile cu care se confruntă cetățenii ucraineni ar putea reprezenta un motiv pentru unii politicieni de a utiliza influența în moduri precum mita sau propagandă pentru a îndemna la o pace cu Rusia, însă nu cred că acest lucru se va materializa în curând. Niciun politician serios din Ucraina nu va vorbi despre o pace cu Rusia în prezent.

„După încheierea războiului, autoritățile vor fi confruntate cu întrebări dificile”

– Referitor la popularitatea lui Zelenski, un articol recent afirmă că actualul președinte nu va folosi denumirea „Slujitorul Poporului” pentru următoarele alegeri, ci va candida sub titulatura „Blocul Zelenski”. Cum apreciați popularitatea lui Zelenski în această perioadă de conflict? – Faptul că Zelenski rămâne cel mai popular politician din țară nu este surprinzător. Este președinte și comandant al forțelor armate, apare frecvent în media și este constant prezent în discursul public. Acest lucru era de așteptat, având în vedere că nu s-a dat startul oficial al campaniilor electorale pentru alți candidați.

Legat de dispariția partidului „Slujitorul Poporului”, aceasta este o realitate inevitabilă. Am anticipat acest lucru acum câteva luni, având în vedere că acest proiect este deja compromisul, fără utilitate sau substanta reală.

Ar fi cu siguranță un caz neobișnuit ca o formațiune politică ce a deținut majoritatea în Parlament să nu fie prezentă la următoarele alegeri. Acest aspect reflectă calitatea acelei organizații și a celor care au creat-o. Discutarea greșelilor lui Zelenski ar trebui să înceapă după încheierea conflictului și pornirea procesului electoral. Este clar că acest subiect va genera ample dezbateri.

Clar este însă că Zelenski a traversat cele mai dificile încercări dintre toți președinții ucraineni, iar responsabilitatea va cădea asupra lui pentru greșelile și eșecurile survenite pe parcursul războiului. Concentrarea puterii este echivalentă cu o concentrare a responsabilității.

Conform legislației ucrainești, președintele, în calitate de comandant al armatei, beneficiază de puteri extinse în perioada de război, ceea ce este justificat. Totuși, după terminarea conflictului, autoritățile vor fi confruntate cu întrebări incomode. Nu vor mai putea susține că „tăceți, altfel atacă Putin”, având în vedere că Putin a atacat deja.

– Ce șanse ar avea echipa lui Zelenski în Rada Supremă, indiferent de numele sub care ar candida? Aceasta este o situație ipotetică, având în vedere că s-ar putea organiza alegeri. – La sfârșitul anului 2019, a fost adoptat un Cod Electoral ce prevede alegeri pe liste de partid deschise. Acest sistem nu a fost folosit vreodată, iar eu mă îndoiesc că acesta va fi aplicat. Este mai probabil ca modelul din 2019 să fie păstrat, cu jumătate din mandate <div id="41091b16-73f4-4036-a2c0-1077f6231257">distribuite pe liste de partid și jumătate prin circumscripții uninominale.</div>

Dar este prea devreme pentru a discuta aceste aspecte. Echipa lui Zelenski nu va mai obține o majoritate absolută, iar acest lucru este evident. Este de așteptat ca grupul său de susținere să obțină mai puțin de 10%. În orice țară post-sovietică, alegătorii susțin permanenta altei puteri la proporția de cel puțin 10%. Totuși, rămâne incert ce alegeri vor avea loc primele: cele prezidențiale sau cele parlamentare. Aceasta este o întrebare crucială. Deși situația din Ucraina este complexă și poate greu de înțeles pentru cititorii externi, Zelenski nu mai are aproape deloc oportunități de a lua decizii populare.

Cred că deciziile care ar fi putut atrage aplauze s-au epuizat, iar venirea lui Trump la putere va limita acest subiect. Consider că cariera lui Zelenski nu va mai fi niciodată comparabilă cu cea din 2019.

– Asta înseamnă că un nou mandat pentru Zelenski nu este o opțiune realistă? – Este aproape imposibil de imaginat că ar putea câștiga un nou mandat prezidențial. În Ucraina, doar un singur președinte a reușit să fie reales – Leonid Kuchma.

Acesta a candidat pe modelul rusesc de tip „votați sau pierdeți”. Campania sa a fost susținută de resurse administrative. Principalul său rival a fost comunistul Petro Simonenko. Este greu de vizualizat că, în condiții de competiție corectă, Zelenski ar putea fi reales.

Cine îi este principalul contracandidat lui Zelenski?

– În opinia dumneavoastră, cine este principalul său adversar sau persoana care are șanse reale să obțină funcția de președinte al Ucrainei? – Valeri Zalujnîi (n.r. – fost comandant al Armatei Ucrainei, demis de Zelenski în februarie 2024) este văzut ca principalul contracandidat. Totuși, Zalujnîi nu a anunțat o posibilă candidatură și face bine să nu o facă, deoarece ar deveni imediat ținta atacurilor mediatice. Este evident că alți politicieni experimentați, precum Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, vor participa la campanie.

Deși Zalujnîi este considerat principalul pretendent, RBK-lenționează că, în comparație cu situația lui Iușcenko, circumstanțele actuale sunt diferite. Spre deosebire de Iușcenko, care a avut un mandat de deputat și a fost prim-ministru anterior, Zalujnîi are o experiență diferită, iar șansele sale reflectă reacția publicului ucrainean la război.

„Critica guvernului poate alimenta propaganda rusă”

– Aș dori să discut despre mass-media din Ucraina. Există telemaratonul „Știrile Unitare”. Totuși, unele canale critică mai activ administrația lui Zelenski. Care este nivelul libertății de exprimare în Ucraina? – Este o întrebare complexă. Criticând guvernul, trebuie să fie conștient că poate hrăni propaganda rusă. Cu toate acestea, dispariția a trei canale – „Preamoi”, „Espreso” și „5” – din difuzarea digitală fără explicații este un semn că există probleme.

Popularitatea YouTube-ului crește, eclipsând chiar televiziunea tradițională. Ieșirea televizinii publice din acest maraton este indicativa faptului că nu toate sunt în regulă.

„Nimeni nu poate dicta unei națiuni cu o armată de un milion de oameni”

– Credeți că se poate concretiza o întâlnire între Putin și Trump? Se zvonește că va avea loc o discuție telefonică, precedată de o posibilă întâlnire. Considerați că acest lucru va influența negocierile și finalizarea conflictului? – Înțeleg că Putin dorește să se întâlnească cu Trump pentru a valida Moscova ca centru de influență asupra proceselor politice, cel puțin în spațiul post-sovietic.

Putin nu își propune să negocieze direct cu Ucraina, deoarece pentru el a face asta ar echivala cu recunoașterea statusului de egalitate cu Ucraina. Prin urmare, nu este clar cum vor evolua lucrurile în această direcție. Rusia ar putea încerca să organizeze discuții înainte de 9 mai, aniversarea victoriei asupra nazismului, dar nu cred că oficialii americani sunt atât de naivi încât să se conformeze dorințelor lui Putin.

Există și aspectul sancțiunilor ce afectează Rusia, iar aceste pierderi nu îi permit să acționeze la fel de assertiv precum ar vrea. De asemenea, SUA nu se confruntă cu aceleași neajunsuri. Chiar dacă există dorința de a ajunge la o soluție pașnică, este incert dacă această abordare va fi concretizată.

Această dinamică va rămâne imprevizibilă, în special având în vedere natura lui Trump, care este dificil de prevăzut. Totuși, ideea că Ucrainei i s-ar putea impune condiții de către o altă parte este inacceptabilă. Nu al unui stat cu o armată de un milion de soldați, care luptă de la începutul conflictului.

Dacă ar fi să impună ceva unei națiuni cu o armată atât de numeroasă, să încerce să convingă acești oameni, mulți dintre ei luptând încă din 2022, ar fi o sarcină imposibilă.