„Situația se prezintă complicat”. Scenariul cel mai pesimist pentru Europa în urma propunerii de pace a lui Trump, care exercită presiuni asupra Ucrainei să accepte ocupația rusă

Propunerea de acord din partea SUA și probabilitatea ca administrația Trump să renunțe la negocierile de pace, acuzând Kievul, ar putea pune Europa într-o situație complicată, afectând unitatea Uniunii Europene și riscant provocând o divizare în rândul statelor membre NATO, conform oficialilor și analiștilor citați de Financial Times.

Solicitarea insistentă a lui Donald Trump ca Ucraina să recunoască oficial controlul Moscovei asupra Crimeei în contextul unei înțelegeri cu Rusia plasează capitalele europene într-o postură dificilă: să sprijine Ucraina sau să susțină planul Statelor Unite.

Personalități din cadrul Uniunii Europene apreciază că neînțelegerile legate de planul de pace ar putea deteriora relațiile bilaterale cu SUA, vor diminua securitatea transatlantică și ar putea perturba un summit NATO programat pentru sfârșitul lunii iunie.

„Cel mai rău scenariu ar fi ca SUA să nu reușească să ajungă la un acord între Ucraina și Rusia, iar vina să fie atribuită Ucrainei. Astfel, Europa va trebui să facă o alegere (între Ucraina și SUA)”, a afirmat un diplomat de rang înalt din UE, conform Financial Times.

Kievul este pregătit să accepte un control „de facto” din partea Rusiei, în schimbul garanțiilor de securitate

Administratia Trump a prezentat săptămâna trecută către Kiev o schiță a unui acord cu condiții extrem de favorabile Moscovei, incluzând recunoașterea de către SUA a suveranității ruse asupra Crimeei, cu 11 ani după anexarea acesteia, încălcând astfel dreptul internațional.

Detaliile planului s-au clarificat în ultimele zile, la fel ca și reținerile Kievului și ale aliaților europeni de a sprijini acest acord.

Marți, președintele Volodimir Zelenski a respins din nou recunoașterea suveranității Rusiei asupra teritoriilor confiscate începând din 2014.

Cu toate acestea, Kievul pare să fie deschis să accepte controlul de facto al Rusiei, în schimbul unor garanții de securitate venite din partea Occidentului.

În replică, Trump a criticat poziția lui Zelenski, afirmând că aceasta este „foarte dăunătoare” pentru eforturile sale de a obține pacea.

„El poate opta pentru pace sau poate lupta încă trei ani, până când întreaga țară va fi pierdută”, a scris președintele american pe platforma sa Truth Social.

„Ucraina este pregătită să discute – dar nu să capituleze”

Propunerea Statelor Unite de a considera controlul Moscovei asupra Crimeei, contrar politicii convenite de NATO, constituie cea mai mare concesie acordată de Trump Rusiei în ultimele luni, în încercarea de a finaliza un acord.

Administratia Trump a restricționat, de asemenea, posibilitatea Ucrainei de a adera la NATO – ceea ce reprezintă o dorință de lungă durată a Rusiei, care a criticat un angajament anterior al NATO de a permite Kievului să se alăture alianței.

Deși Moscova obține diverse beneficii, Kievul se confruntă cu presiuni și amenințări. Planul sugerează că Ucraina nu va primi multe concesii în schimbul cedării teritoriilor.

Oficialii ucraineni au confirmat înainte de întâlnirile de miercuri de la Londra că sunt dispuși să discute altele aspecte ale acordului propus de Washington.

„Ucraina este gata să negocieze – dar nu să se preda”, a declarat viceprim-ministra Iulia Sviridenko pe rețeaua X. „Nu va exista un acord care să ofere Rusiei un avantaj semnificativ pentru a se reorganiza și a lansa noi atacuri violente”, a punctat aceasta.

Statele UE nu planifică recunoașterea controlului rus asupra Crimeei

Oficialii occidentali au comunicat pentru Financial Times că capitalele europene nu vor sprijini nicio inițiativă a SUA de a recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei sau de a exercita presiuni asupra Kievului în acest sens, continuând să mențină poziția conform căreia nu vor accepta deciziile privind suveranitatea Ucrainei respinse de Zelenski.

În mod public, oficialii UE au reiterat același lucru. „Crimeea este Ucraina”, a declarat marți șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, pentru agenția AFP.

Problema este că europenii s-au aflat mereu „într-o poziție mai slabă pentru a rezista Statelor Unite”, a subliniat Jeremy Shapiro, director al programului SUA la Consiliul European pentru Relații Externe. „Ei au încercat să evite acest lucru tocmai din această pricină”, a adăugat el.

Speranțele europenilor de a avea un cuvânt de spus în negocierile de pace conduse de SUA au fost de asemenea spulberate miercuri, când secretarul de stat american Marco Rubio a renunțat la o întâlnire la Londra cu oficiali ucraineni și europeni, iar trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a ales să meargă la Kremlin – pentru a patra oară.

„Linii roșii”

Pentru europeni, ideea de a recunoaște anexarea Crimeei – prima anexare teritorială prin forță militară în Europa din 1945 – este inacceptabilă, deoarece ar altera ordinea bazată pe reguli care a menținut pacea pe continent timp de generații.

„Crimeea și aspirațiile de aderare la NATO (ale Ucrainei) sunt linii roșii pentru noi”, a declarat pentru Financial Times un alt diplomat de rang înalt din UE. „Nu putem renunța la aceste principii”, a subliniat acesta.

Chiar dacă SUA ar acționa unilateral, analiștii consideră că aceasta ar recompensa agresiunea rusă și ar încuraja Moscova să își continue pretențiile asupra Georgiei și Republicii Moldova, precum și să amenințe alte foste state sovietice, cum ar fi țările baltice, membre NATO și UE.

Administratia Trump a fost informată că ar fi imposibil pentru capitalele europene să recunoască Crimeea ca aparținând Rusiei, conform unui oficial european de rang înalt. Cele mai mari puteri europene din NATO trebuie să „descurajeze” Washingtonul să adopte o astfel de măsură unilaterală, a argumentat acesta.

O criză în NATO

Statutul Crimeei ar putea provoca o criză diplomatică semnificativă în NATO – organizație care a declarat că nu va recunoaște niciodată controlul Rusiei asupra peninsulei.

Înainte de oferta SUA, oficialii NATO încercau să atenueze disensiunile interne legate de Ucraina, insistând pe faptul că summitul anual al liderilor alianței de la Haga se va concentra pe cheltuielile de apărare, nu pe război, afirmându-se de către oficiali implicați în discuții.

Totuși, propunerea de acord și posibilitatea ca SUA să abandoneze negocierile, să acuze Kievul și să normalizeze relațiile cu Moscova ar putea crea divizări între liderii NATO.

„Problema centrală a summitului este poziția noastră față de Ucraina”, a afirmat un oficial de rang înalt.

„Dacă americanii se retrag, Uniunea Europeană nu va putea rămâne unită în legătură cu Ucraina”

Este posibil ca divergențele să se accentueze și în interiorul Uniunii Europene, în special în privința sancțiunilor economice aplicate Rusiei de către blocul comunitar, în cazul în care Washingtonul decide să renunțe la restricțiile sale.

„Situația este îngrijorătoare”, a declarat un oficial din UE. Orice acțiune din partea SUA de a recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei sau de a solicita capitalele europene să reducă sancțiunile împotriva Moscovei ar putea „submina unitatea UE și ar genera confuzie”, a avertizat acesta.

Cele 23 de capitale europene membre atât ale UE, cât și ale NATO caută compromisuri cu administrația Trump în ceea ce privește viitoarele angajamente ale SUA față de securitatea europeană și față de un acord comercial, pentru a evita un război tarifar de amploare, care le-ar putea afecta grav economiile, temându-se că Washingtonul ar putea folosi această situație ca pe o pârghie în aceste negocieri.

Shapiro, de la think-tank-ul ECFR, rămâne pesimist în privința capacității UE de a menține unitatea.

„Dacă americanii se retrag, nu va fi posibil pentru Uniunea Europeană să rămână unită în privința Ucrainei. Americanii au fost sursa de coeziune în această chestiune”, a subliniat el.