Spitalul unde doar 4% din paturi sunt ocupate de pacienți. Analiza spitalelor românești „cu mai mulți șefi de secție decât pacienți”

În țară, 48 dintre cele 353 de spitale publice care au contracte cu Casa Națională de Sănătate au aproape jumătate din paturi neocupate. Acest fenomen nu este izolat doar la județele cu resurse limitate, ci se întâlnește și în zone cu infrastructură medicală dezvoltată.

Aceste informații provin din studiul „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de ASE cu sprijinul rețelei private de sănătate Regina Maria. Studiul analizează doar secțiile destinate pacienților cu probleme acute de sănătate, excluzând paturile pentru cazurile cronice, care sunt evaluate separat.

Spitalul cu cea mai mică rată de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți este Spitalul de Pneumologie „Sf. Andrei” din Valea Iașului, Argeș, unde doar 4,26% din paturi sunt utilizate.

Spitalele din România cu cel mai mic număr de pacienți

Printre spitalele cu cele mai scăzute rate de ocupare se numără:

• Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ștefan din București – 18,54% grad de ocupare pentru paturile de acuți
• Spitalul orășenesc Victoria din județul Brașov – grad de ocupare de 18,88%
• Spitalul orășenesc Făurei din județul Brăila – grad de ocupare de 21,75%
• Spitalul general CF Sibiu – grad de ocupare de 23,69%.

Aceste spitale funcționează mult sub capacitatea lor optimă. Autorii studiului spun că, în unele cazuri, ele fie au o adresabilitate redusă, fie păstrează un număr de paturi care nu corespunde cererii reale.

Județele cu cele mai scăzute grade medii de ocupare includ Ialomița (42,56%), Teleorman (44,25%) și Giurgiu (48,51%), toate situându-se sub media națională de 54,60%.

În aceste zone, un număr semnificativ de paturi rămâne consistent neutilizat. Studiul sugerează că acestea ar putea fi supuse unei eventuale restructurări pentru eficiență crescută.

„Secții subutilizate” chiar și în spitale mari din București

Chiar și spitalele din centrele universitare mari nu sunt ferite de problema secțiilor subutilizate. Chiar dacă Bucureștiul dispune de spitale cu adresabilitate ridicată, acestea includ 1.213 paturi, dintre care o bună parte sunt utilizate la sub 30% din capacitate, semnalând zone subutilizate chiar și în unități mari.

Printre spitalele bucureștene cu o rată scăzută de ocupare (sub 30%) în secțiile pentru pacienți acuți se numără:

• Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Ștefan” – 18,54% grad de ocupare
• Spitalul Universitar CF Witing – 26,44% grad de ocupare
• Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” – 29,49% grad de ocupare.

De exemplu, Spitalul Universitar C.F. Iași are o rată de ocupare de 38,43% pentru paturile destinate pacienților acuți.

Aceste rezultate sugerează că problema nu este exclusivă regiunilor mai puțin dezvoltate, ci se manifestă și în județe cu infrastructură avansată.

Depistarea acestor unități medicale este crucială pentru a eficientiza infrastructura spitalicească, fie prin redistribuirea paturilor către secții cu cerere mai mare, fie prin transformarea lor în paturi pentru îngrijiri cronice sau paliative.

Transformarea paturilor subutilizate pentru pacienți acuți în paturi pentru îngrijirea cronică și paliativă poate răspunde cererii mari pentru aceste tipuri de servicii, în contextul unei oferte curente limitate.

De asemenea, este necesară dezvoltarea unei infrastructuri noi și moderne care să ofere condiții adecvate îngrijirii pacienților.

„Peste 10.000 de paturi ar putea fi reduse fără riscuri în spitalele românești”

În România există 353 de spitale publice ce operează sub contractul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Conform Eurostat, aceste spitale dispun de 138.618 paturi, din care 105.241 sunt dedicate spitalizării continue și de zi pentru afecțiuni acute. Restul sunt destinate îngrijirii cronice, reabilitării și paliației.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat recent că există unități în care gradul de ocupare este de doar 20-30%, iar unele spitale au mai mulți șefi de secție decât pacienți efectivi.

Studiul recomandă ca, în spitalele cu un grad de ocupare foarte redus (0-30%), numărul de paturi să fie redus cu 50%. Astfel, chiar și cu o creștere a numărului de pacienți, capacitatea rămasă ar fi suficientă pentru a asigura accesul la servicii medicale fără riscuri.

Pentru secțiile cu un grad de ocupare între 30% și 50%, o reducere moderată de 20% este considerată justificată și ar putea fi realizată fără a perturba accesul pacienților la servicii medicale.

Autorii studiului estimează că în spitalele publice din România ar putea fi reduse aproximativ 10.058 de paturi destinate spitalizării continue pentru pacienți acuți, fără a crea riscuri.