Maratonul de o zi cu trenul de la București la Istanbul: O călătorie captivantă, dar îndelungată

Timp de patru luni pe an, există un tren care leagă direct Bucureștiul de Istanbul, călătorie ce durează o zi întreagă și include pauze cumulate de șase ore. Drumul până în Varna și Sofia se întinde pe durata a 10 ore și, din 2019, nu mai sunt disponibile trenuri directe către Grecia. Observăm astfel o involuție, având în vedere că acum aproape un secol, trenurile de pe ruta Craiova – Calafat parcurgeau distanța cu o oră mai rapid decât în prezent. Acești factori contribuie la nepopularitatea trenului ca opțiune de transport pentru destinațiile turistice uzuale.
Periodic, un ghid esențial pentru pasionații de trenuri, „Europe By Rail”, publică ediții actualizate și include un capitol destinat trenurilor din Balcani. Această regiune este considerată ceva exotic în lumea călătoriilor feroviare, datorită imprevizibilității călătoriilor: întârzieri semnificative, trenuri anulate pe neașteptate și eliminarea progresivă a rutelor internaționale.
Lipsa investițiilor și gestionarea deficitară au lăsat amprente profunde pe infrastructura feroviară a regiunii balcanice. Călătorii sunt sfătuiți să aibă un „plan B”, cum ar fi consultarea opțiunilor de transport cu autobuzul pentru a compensa nevoile de călătorie în cazul în care trenurile sunt întârziate sau anulate.
Singura legătură feroviară constantă și eficientă a României este cu Ungaria, în timp ce spre alte țări vecine există doar una sau două călătorii zilnice, chiar și acestea având viteze reduse.
Puncte de frontieră: Oprirea de o oră a trenului spre Bulgaria
Deși mulți români preferă mașina când călătoresc în Bulgaria, trenurile ar putea fi o alternativă mai comodă și fără stresul așteptărilor lungi la Podul Prieteniei, care sunt agravate de lucrări și perioadele aglomerate de vacanță. Totuși, viteza medie sub 45 km/h și întârzierile semnificative la vama de graniță descurajează acest mod de călătorie.
Chiar după aderarea României la Spațiul Schengen în ianuarie 2025, trenurile continuă să oprească 45 de minute la Ruse. Locomotiva este schimbată, însă formalitățile de pașapoarte nu se mai impun, ceea ce ar putea reduce timpul de staționare. De asemenea, trenul se oprește pentru 20-25 de minute în Giurgiu Nord.
Călătorie prelungită spre Veliko Târnovo: Zece ore de transport
În lunile de vară, pe ruta București – Ruse, se introduc vagoane directe ce circulă spre Sofia, Varna și Istanbul din 13 iunie până pe 13 octombrie. Dacă aveți răbdare, călătoria cu trenul spre Veliko Târnovo poate deveni o opțiune, chiar dacă durează aproximativ 10 ore.
Datele CFR Călători arată că vara trecută, aproximativ 2.800 de călători au ales să călătorească cu trenul din București spre destinațiile turcești și bulgărești.
Într-un interviu pentru Mediapool, directorul BDZ, Svilen Gardev, menționează discuțiile în curs de purtare cu CFR Călători, vizând să mărească volumul de trafic pe linia Ruse-Giurgiu, ca reacție la cererea în creștere a pasagerilor.
Trenurile către Varna au 21 de opriri
Există o tradiție de peste un secol a trenurilor de la București la Varna, deși legătura pe axa Medgidia – Dobrici, populară în anii 30, a fost abandonată de mult. Astăzi, trenul pornește din București la 10:11 și ajunge la 20:55, cu o viteza medie sub 40 km/h și include 21 de opriri pe trasee de 358 km, cauzate de restricții de viteză și o rută ocolită prin Videle.
La retur, trenul pleacă din Varna la 7:45 pentru a ajunge la București la ora 17:32, totalizând aproape 10 ore de călătorie cu 20 de opriri.
Pe ruta către Sofia, trenul acoperă 537 km în mai bine de 10 ore.
Înapoi în timp: Călătorii mai rapide din trecut
O rută zilnică leagă România de Bulgaria prin trenul Craiova – Vidin, care traversează 119 km în 3,5 ore, cu viteza medie sub 35 km/h din cauza stării precare a căii ferate între Craiova și Calafat.
În prezent, trenurile circulă pe porțiuni lungi ale liniei Calafat – Vidin cu doar 25-30 km/h, mai lent decât în 1934, când trenurile erau mai rapide cu o oră.
De două ori mai lent decât autocarul spre Istanbul
Pentru cei 807 km dintre București și Istanbul, trenul ocupă 23 de ore și 45 de minute și include un vagon cușetă oferit de TCDD. Călătoria retur durează 21 de ore și jumătate, cu numeroase staționări în total peste șase ore, cauzate de modernizările în desfășurare din Turcia.
La destinație, gara Halkali din Istanbul este situată la 25 km de centerul istoric, iar trenul suburban Marmaray croieste drumul către centru în aproximativ 50 de minute.
Transportul cu autocarul, de exemplu cursele oferite de FlixBus, parcurge distanța între București și Istanbul în doar 11-12 ore.
Din 2017, legăturile feroviare spre Grecia sunt suspendate
Cursele feroviare dintre România și Grecia au o veche tradiție, iar în 2017, un proiect ambițios propus de CFR Călători promitea inclusiv transportul autovehiculelor spre Salonic. Proiectul nu a fost concretizat.
Inițiativa internațională către Salonic a fost suspendată în 2019 de Hellenic Train. CFR Călători a făcut demersuri pentru a relua aceste conexiuni, însă până în prezent nu s-au obținut acordurile necesare.
Traseul București – Salonic, acoperind 891 km, dura cam 19 ore din cauza vitezei reduse și multiplelor opriri. Călătoria cu autocarul este semnificativ mai scurtă, între 10 și 13 ore, iar costurile biletelor variază între 50 și 100 de euro.
Ultima dată când trenurile au plecat spre Salonic a fost din 7 iunie până pe 7 octombrie 2019, constând într-un vagon de clasa a doua și vagoane cușetă.
Distanța de 1.200 km dintre București și Atena este parcursă în 14-15 ore cu mașina, iar trenurile directe către Atena, care erau rare, necesitau 34 de ore pe o distanță de 1.400 km.
Între 2008 și 2010, au existat trenuri internaționale de vară pe ruta Sofia – Salonic (18 ore), Salonic – Istanbul (12 ore) și Salonic – Skopje – Belgrad.
Restricții feroviare în direcția Serbia
Ruta feroviară între România și Serbia, cândva vibrantă, a fost suspendată. Trenurile parcurgeau cei 700 km din Capitală la Belgrad în 12-13 ore, iar estimările actuale indică un timp de peste 15 ore, din cauza vitezelor reduse.
Din 1995, timpul de călătorie între București și Timișoara a crescut de la 6,5 ore la 10-11 ore. Începând cu 1 august 2017, circulația trenurilor internaționale a fost suspendată, din lipsa unui acord între cele două țări.
CFR Călători și partea sârbă sunt deschise la negocieri pentru a restabili călătoriile feroviare internaționale în condiții financiare echitabile.
Deși în Serbia trenurile ating viteze de 200 km/h pe distanțe scurte, legăturile internaționale sunt limitate, iar trenul de la Belgrad la Bar este considerat unul dintre cele mai pitorești.
Pe vremuri, în anii 70 și 80, rețeaua feroviară extinsă lega numeroase destinații din fosta Iugoslavie. Astăzi, majoritatea acestor rute internaționale au dispărut, din cauze diplomatice și financiare.
Lipsa trenurilor Intercity în Bulgaria: O realitate
Trecerea cu trenul din nordul în sudul Bulgariei se face în același ritm ca în România, cu viteze medii de 50 km/h.
Traseul Plovdiv–Svilengrad, care traversează granița către Turcia, este singurul pe care trenurile pot circula teoretic cu 160 km/h. Modernizată cu fonduri europene, această secțiune are trenurile limitate la 100-120 km/h din cauza vagoanelor vechi.
Procesul anevoios al modernizărilor feroviare din Bulgaria
De două decenii, lucrările de modernizare pe linia Sofia–Plovdiv–Burgas, de 440 km, sunt în desfășurare cu sprijin european. Inițial, tronsonul trebuia finalizat și trenurile să atingă 160 km/h, dar lucrările întâmpină întârzieri, prelungindu-le până în 2030.
Secțiunea Plovdiv–Burgas este complet electrificată și aproape integral cu cale dublă. Lucrările la semnalizare și siguranță continuă și se așteaptă finalizarea până în 2027. Segmentul Sofia–Plovdiv este programat să fie terminat până în 2030, însă terenul dificil ar putea duce la întârzieri.
Construcții sunt în desfășurare și pe linia Sofia–Dragoman, la 50 km de granița sârbă, proiectat pentru viteze de 160 km/h. Dar finalizarea este de asemenea preconizată pentru 2030, întârziată față de planul inițial.
În Bulgaria nu există trenuri InterCity, fiindcă nicio linie nu este încă suficient de modernizată și nici dotată cu trenuri moderne. Posibilitățile pentru acestea ar putea apărea abia după anul 2030.