„Pericolul nevăzut”: Expunerea continuă la poluare crește riscul unei boli care afectează milioane de oameni
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au efectuat un amplu studiu ce evidențiază influența poluării asupra sănătății cerebrale.
Publicat în prestigiosul jurnal The Lancet Planetary Health, studiul analizează date provenind dintr-un număr considerabil de rapoarte, adunând informații despre aproape 30 de milioane de persoane, majoritatea trăind în state dezvoltate.
Aceasta este cea mai vastă cercetare de până acum care subliniază că poluarea reprezintă un pericol pentru creier și susține multiplele dovezi că aerul contaminat își lasă amprenta în timp asupra probabilității de a dezvolta demență.
Conform informațiilor, aproximativ 57 de milioane de persoane la nivel global suferă de demență, o boală caracterizată prin încetinirea sau pierderea funcțiilor cognitive cauzată de deteriorarea conexiunilor neuronale. Deși au fost identificați mai mulți factori de risc printre care și poluarea aerului, specificii poluanți periculoși nu erau până acum clar stabiliți.
Studiul a pus în evidență corelații semnificative între riscurile de demență și expunerea la particule fine din surse variate precum traficul auto, uzinele energetice și praf, precum și la dioxidul de azot și funingine, derivate din arderea combustibililor și gazele de eșapament.
Aceste substanțe poluante sunt asociate mai ales cu demența vasculară, care apare din cauza circulației sanguine insuficiente la nivelul creierului, în timp ce impactul asupra bolii Alzheimer nu este la fel de evident, deși diferențele nu sunt considerabile.
„Poluarea aerului nu doar că afectează mediul, ci prezintă și un risc serios pentru sănătatea cerebrală”, conform declarațiilor lui Dr. Isolde Radford de la Alzheimer’s Research UK.
Există încă incertitudini dacă poluarea produce efectiv demența, dar se crede ca influențează inflamația și stresul oxidativ în creier, fenomene care pot să compromită celulele și materialul genetic și sunt legate de progresia demenței.
„Organismul uman nu dispune de mecanisme eficiente de apărare împotriva particulelor ultra-fine eliberate în atmosferă, în special din surse precum traficul sau încălzitului casnic“, a declarat Barbara Maher, profesor la Universitatea Lancaster, deși nu a fost implicată direct în cercetare.
Restricții ale studiului
Analiza realizată de echipa de la Cambridge prezintă unele provocări, inclusiv dificultatea de a determina cu exactitate ce tipuri de poluanți afectează o persoană și cum aceste substanțe interacționează pentru a influența sănătatea.
Cercetătorii s-au bazat pe adresele de reședință pentru a estima expunerea la poluanți atmosferici, fără a clarifica când în viață este cel mai important moment pentru a evita expunerea, deși este considerată o problemă pe termen lung.
„Ne ajută să înțelegem mai bine dacă există o legătură între poluarea aerului și demență, dar suntem încă departe de a avea un tablou complet al modului în care poluarea afectează creierul”, a declarat Dr. Tom Russ, cercetător specializat în psihiatrie geriatrică de la Universitatea din Edinburgh.
Totuși, există un consens larg că este necesară o abordare mai strictă privind calitatea aerului, iar cercetătorii și organizațiile care militează împotriva demenței cer guvernelor să acționeze pentru a diminua expunerea la poluanți și a proteja sănătatea publică.
Imagine: Dreamstime.com
