Prima conferință între diplomații europeni și cei iranieni după recentele atacuri. Cerințele de transparență ale europenilor

Iranul a confirmat că va continua negocierile pe tema nucleară cu partenerii europeni, după ce s-a întâlnit vineri cu aceștia într-un cadru „serios și detaliat”. Acesta a fost primul dialog direct de la atacurile aeriene din iunie, efectuate de Israel și SUA. Cu puțin timp înainte de întâlnirea de la Istanbul, Iranul s-a opus vehement extinderii unei rezoluții ONU care sprijină acordul nuclear din 2015, aflat în pragul expirării.

Reprezentanți ai Uniunii Europene și ai grupului E3 – Franța, Marea Britanie și Germania – au avut o întâlnire de patru ore la consulatul Iranului, cu omologi iranieni. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a menționat că aceste discuții ar putea crea oportunitatea pentru reluarea inspecțiilor în Iran.

Kazem Gharibabadi, adjunctul ministrului iranian de externe, a afirmat că discuțiile au produs propuneri importante din ambele părți referitoare la ridicarea sancțiunilor și la problematica nucleară.

„Am manifestat clar poziția noastră, respingând ferm acțiunile agresive recente asupra poporului nostru, și ne-am exprimat opiniile, inclusiv asupra mecanismului de snapback”, a declarat oficialul iranian.

Iranul a anunțat că se va continua cu aceste consultări ulterioare.

Alături de China și Rusia, Franța, Germania și Marea Britanie rămân ultimele părți implicate în acordul nuklear din 2015, după retragerea Statelor Unite în 2018. Acordul prevedea eliminarea sancțiunilor impuse Iranului, în schimbul asigurării de limitări asupra programului său nuclear.

Termenul crucial de 18 octombrie se apropie, când expiră rezoluția ONU care monitorizează acest acord. Dacă mecanismul de snapback nu este activat cu minimum 30 de zile înainte de această dată, sancțiunile ONU împotriva Iranului vor fi ridicate. Acest mecanism ar permite reinstaurarea automată a sancțiunilor în domenii precum energie, financiar și apărare.

Pentru ca negocierile diplomatice să fie reluate, grupul E3 a fixat sfârșitul lui august ca dată limită. Diplomații europeni râvnesc ca Iranul să facă progrese tangibile care să justifice o prelungire a termenului cu șase luni.

Exigențe clare ale europenilor față de angajamentele nucleare ale Iranului

Iranul este așteptat să accepte condiții în mai multe domenii prioritare, inclusiv eventuale discuții directe cu Statele Unite, cooperarea completă cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și clarificarea situației celor 400 de kilograme de uraniu îmbogățit aproape la gradele utilizabile în scop nuclear, despre care nu s-au furnizat informații recente după atacurile din lună trecută.

Înaintea acestor tratative, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a numit prelungirea Rezoluției 2231 a Consiliului de Securitate al ONU „absurdă și nejustificată”, susținând acordul nuclear din 2015.

Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, și-a exprimat optimismul asupra reluării inspecțiilor nucleare în viitorul apropiat și a accentuat nevoia discuțiilor tehnice amănunțite.

„Este necesar să definim calea de urmat și pașii concreți. E important să ascultăm preocupările Iranului legate de măsurile de precauție”, a afirmat Grossi într-un comunicat de presă la Singapore.

Înainte de atacurile aeriene din iunie, Statele Unite desfășuraseră cinci runde de negocieri cu Iranul. Președintele american Donald Trump a susținut că aceste atacuri au distrus un proiect nucleare pe care SUA și Israel îl percepeau drept un pericol direct de dezvoltare a armelor nucleare.

Cu toate acestea, conform unor surse ale NBC News, oficialii americani, actuali și foști, au indicat că, deși una dintre instalațiile nucleare a fost serios afectată, celelalte două au avut doar pagube minore.

Iranul a respins acuzațiile că ar dezvolta arme nucleare, subliniind că programul lor nuclear are destinații pur civile.