Bucureștiul reciclează o mică parte a deșeurilor urbane, în timp ce Viena colectează de 11 ori mai mult urban. Descoperă orașul din UE cu taxa de gunoi ce depășește 500 de euro în cartierele de top.

În 2024, doar 3% din deșeurile urbane ale Bucureștiului au fost reciclate, în timp ce sute de mii de tone sunt încă depozitate la gropile de gunoi. Printre cauze se numără infrastructura slabă pentru colectarea separată, care nu respectă standardele europene în majoritatea sectoarelor capitalei.

• Acest articol face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional, care oferă perspective detaliate din mai multe țări asupra unor probleme de interes public major. Articolul a fost realizat de Alexandra Nistor (HotNews) împreună cu Ana Somavilla (El Confidencial, Spania) și Andreas Danzer (Der Standard, Austria).

În București, sectoarele au responsabilitatea de a colecta și gestiona deșeurile, asigurând și infrastructura necesară pentru colectarea separată, în timp ce Primăria Generală coordonează și monitorizează acest proces, conform Planului de gestionare a deșeurilor din București pentru 2020-2025.

Capitala trebuie să atingă obiectivele de reciclare stabilite de legislația europeană, dar se află încă departe de acestea.

Bucureștiul reciclează mai puțin de 3% din deșeuri

Cu o populație de aproximativ 2,1 milioane de oameni, în 2024, Bucureștiul a reciclat doar 3,01% din deșeurile sale municipale.

Octavian Berceanu, fostul director al Gărzii de Mediu, sugerează că procentajul de reciclare ar crește dacă s-ar închide ghenele din blocuri. El propune ca deșeurile să fie aruncate pe categorii și accesul să se facă pe bază de cartelă pentru a urmări cine ce aruncă, obținându-se astfel o mai bună trasabilitate și o distribuție optimă a deșeurilor.

În 2024, Bucureștiul a colectat puțin peste 560.000 de tone de deșeuri municipale, conform raportului anual al Primăriei București privind gestionarea deșeurilor.

Dintre acestea, 235.000 de tone au fost trimise pentru tratament mecano-biologic, iar doar 16.962 de tone au fost reciclate. Restul au fost fie incinerate pentru valorificare energetică, fie depozitate la gropile de deșeuri.

Raportul detaliază rezultatele pe sectoare, cu Sectorul 1 în fruntea clasamentului cantității de deșeuri reciclate și Sectorul 4 pe ultima poziție:

• Sectorul 1 – 8.503 tone
• Sectorul 2 – 4.355 de tone
• Sectorul 3 – 1.078 de tone
• Sectorul 4 – 634 de tone
• Sectorul 5 – 750 de tone
• Sectorul 6 – 1.640 de tone

România s-a angajat la nivel național să recicleze cel puțin 55% din deșeurile municipale colectate până în 2025. Un raport al Agenției Europene de Mediu de la sfârșitul anului 2024 arată că, în 2022, România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor municipale, cu doar 12,3%.

Conform aceluiași raport, Austria avea în 2022 o rată de reciclare de 62,6%, iar Spania de 38,6%. Liderul european în această privință este Germania, cu o rată de 69,2%.

Peste 2 milioane de euro cheltuite de primării pentru depozitarea deșeurilor la groapă

Vidra este singura groapă de gunoi operativă în apropierea Bucureștiului, după ce Glina s-a închis în 2019, iar Chiajna în 2022. Totuși, Vidra riscă să fie închisă după ce Garda de Mediu a sesizat nereguli și a solicitat suspendarea autorizației de mediu în 2024.

Începând cu 1 ianuarie 2024, costul de depozitare a unei tone de deșeuri la groapa de gunoi este de 160 de lei, informează Primăria București.

Peste 112.000 de tone de deșeuri au fost depuse la groapa Vidra în 2024, reprezentând 13,5% din totalul deșeurilor colectate în municipiu. Pentru această cantitate, autoritățile locale au plătit 11.877.120 de lei, echivalentul a aproximativ 2.340.000 de euro.

Dacă și Vidra va fi închisă, fostul șef al Gărzii de Mediu a menționat două soluții: deschiderea unei noi gropi de gunoi sau investiții în capacități de incinerare a deșeurilor.

Acțiuni bazate pe principul „poluatorul plătește”

Principiul „poluatorul plătește” a fost adoptat în România în 2006. Acesta prevede ca responsabilii de poluare să finanțeze măsurile de prevenire, diminuare și remediere a impactului asupra mediului.

În practică, aplicarea acestui principiu variază de la un oraș la altul. În București, cinci dintre sectoare aplică taxe mai mari pentru cei care poluează mai mult.

De exemplu, în Sectorul 2, taxa pentru ridicarea deșeurilor este mai mare cu doi lei pe lună pentru gunoiul nereciclabil. O politică similară este aplicată și în Sectorul 6.

În Sectorul 3, locuitorii plătesc 8,14 lei, iar tarifele diferă pentru agenți economici, deșeuri din construcții și mari cantități de deșeuri. Primăria declară că aceste taxe sunt mai mici pentru cei care colectează selectiv.

Sectorul 4 practică aceeași abordare, unde „poluatorii” plătesc o taxă lunară de 21,40 de lei per persoană.

Sectorul 5 aplică proiectul „Plătește pentru cât arunci”, venit din februarie 2025, prin care facturarea se face în funcție de cantitatea colectată, prin cântărire.

Situația colectării selective în București este încă problematică

În 2024, sectoarele 2, 3, 4 și 6 au reușit să colecteze selectiv 62.567 tone de deșeuri din totalul deșeurilor municipale. Sectorul 1 nu a furnizat date, iar Sectorul 5 nu a răspuns cererilor de informații.

Acest volum reprezintă 10,13% din totalul deșeurilor colectate, fiind distribuit astfel: Sectorul 6 - 25.250 tone, urmat de Sectorul 4 cu 14.949 tone, Sectorul 3 cu 12.167 tone și Sectorul 2 cu 10.201 tone de deșeuri colectate separat.

Conform lui Octavian Berceanu, aceste date s-ar putea să nu reflecte exactitatea situației, fiindcă nu există o măsurare matematică directă a volumelor și cantităților colectate.

Din iulie 2019, în România, este obligatorie colectarea deșeurilor în trei fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă. În 2021, s-a adăugat și fracția pentru deșeurile biodegradabile.

Până la 1 ianuarie 2025, țările UE trebuie să implementeze colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic, sticlă și textile, conform Directivei Consiliului European din 2018. Doar Sectorul 3 a reușit să aplice această metodă complet.

Primăria Sectorului 3 face colectarea separată pentru deșeuri menajere, reciclabile, sticlă, textile și DEEE-uri (deșeuri electrice și electronice). Primăria a instalat un număr semnificativ de containere sub și supraterane pentru diverse categorii de deșeuri.

Infrastructura de colectare în Sectorul 6 include patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, biodegradabil și rezidual, și se implementează două proiecte majore pentru extinderea acesteia, finanțate din Fondul de Mediu.

Patru din șase sectoare din București nu respectă legea colectării selective

Colectarea selectivă presupune sortarea și transportul deșeurilor reciclabile către centrele specializate, utilizând coșuri de gunoi colorate distinct.

Cu toate acestea, în sectoarele 1, 2, 4 și 5, deșeurile sunt colectate pe doar două fracții, nu pe cele patru cerute de legislația europeană.

Fracția umedă include deșeuri nereciclabile, în timp ce fracția uscată este destinată ambalajelor reciclabile colectate în amestec și nu separat.

Primăria Sectorului 1 a semnat un proiect pentru îmbunătățirea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor, iar Sectorul 2 vizează un proiect similar finanțat din fonduri europene.

În Sectorul 4, deșeurile sunt colectate de către un operator privat care le sortează post-colectare, iar Sectorul 5 urmează ghidul de două fracții conform unei hărți din 2021.

La Madrid, taxa de colectare a gunoiului depinde de valoarea locuinței

Din 2025, Madrid a introdus un sistem de taxare pentru gunoi, care variază considerabil în funcție de cartier și valoarea cadastrală a locuințelor. Tarifele se modifică în raport cu cantitatea deșeurilor generate.

Tarifele sunt mai mari în cartierele înalte, cum ar fi El Plantío, cu 574 euro, în timp ce zonele mai modeste, cum ar fi San Cristobal, plătesc doar 45 euro.

Deșeurile din Madrid sunt transportate la uzine de tratare sau stații de transfer, costul transportului fiind în mare măsură acoperit de Comunitatea Madrid pentru zonele cu populații mai mici.

Costurile cu gestionarea deșeurilor, colectare, tratare, și reciclare sunt incluse în taxa de salubritate, suportată de cetățeni, utilizând infrastructură variată pentru colectare separată.

Madrid are și o soluție extinsă pentru colectarea separată a bateriilor, medicamentelor și altor deșeuri speciale, susținută de o rețea de puncte fixe și mobile în toată regiunea.

Spania a avut în trecut confruntări legale cu UE din cauza problemelor de gestionare a deșeurilor, inclusiv plângeri recente legate de gropi de gunoi ilegale care nu au fost reabilitate.

Viena încălzește peste 200.000 de gospodării din procesarea termică a gunoiului

În Viena, locuitorii, care sunt peste două milioane, contribuie la colectarea separată a 350.000 de tone de deșeuri reciclabile și biodegradabile.

Pentru a sprijini colectarea separată, autoritățile au instalat pubele și containere colorate, oferind peste 100 de centre de reciclare gratuite pentru obiecte voluminoase și materiale periculoase.

În Austria, 74 de milioane de tone de deșeuri sunt procesate anual, dintre care 34% sunt reciclate. Încă din 2009, Viena folosește procesarea termică pentru a furniza energie termică și electricitate locuitorilor săi.

Cu toate acestea, în 2024, Comisia Europeană a sancționat Austria pentru neimplementarea completă a unor obiective de colectare și reciclare.

Pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor, Viena desfășoară campanii de informare în mai multe limbi și aplică sancțiuni împotriva depozitării ilegale de deșeuri.

În 2024, au fost aplicate peste 12.000 de amenzi pentru aruncarea ilegală a deșeurilor.

Proiectul PULSE promovează parteneriate jurnalistice transfrontaliere, fiind susținut de Comisia Europeană. HotNews.ro colaborează cu alte publicații europene renumite în această inițiativă.

Activitățile proiectului vor fi coordonate de organizații media transnaționale de prestigiu precum OBCT, N-ost și Voxeurop.