Criza datoriilor ascunse: Cum un guvern a manipulat datele fiscale, aducând o povară imensă de peste 10% din PIB asupra țării

Criza datoriilor ascunse: Cum un guvern a manipulat datele fiscale, aducând o povară imensă de peste 10% din PIB asupra țării
Sediul FMI de la Washington, FOTO: Mandel Ngan / AFP / Profimedia

Administrația recent instaurată a Senegalului a descoperit că predecesorii săi au ascuns datorii în valoare de miliarde de dolari, complicând astfel situația financiară a țării. Aceste nereguli au determinat Fondul Monetar Internațional (FMI) să suspende împrumuturile, creând probleme economice semnificative pentru Senegal.

Aceste dezvăluiri au dus la întrebări serioase din partea FMI, care a supervizat finanțele țării în cadrul unui acord de împrumut anterior.

Conform președintelui Bassirou Diomaye Faye, o evaluare a finanțelor naționale a relevat un deficit bugetar de peste 10% din PIB la sfârșitul anului 2023, mult mayor față de cifra declarată anterior, care era de doar 5%.

Ca răspuns, guvernul condus de Faye a comandat un audit detaliat, iar FMI a suspendat o linie de credit de 1,8 miliarde de dolari, care fusese aprobată în iunie 2023.

În urma acestor descoperiri, statul senegalez încearcă să estimeze dimensiunea reală a datoriei și să mențină funcționarea guvernului în condițiile lipsei sprijinului financiar din partea FMI și a piețelor internaționale de obligațiuni.

Nu există încă informații clare privind destinația fondurilor împrumutate neoficial. Prim-ministrul actual, Ousmane Sonko, a lansat acuzații de corupție la adresa fostului regim, iar pe rolul instanței se află cazuri de deturnare de fonduri destinate combaterii pandemiei de COVID-19.

Creștere dramatică a gradului de îndatorare față de PIB

În februarie, Curtea de Conturi a Senegalului a publicat date care arată că, la sfârșitul lui 2023, datoria națională se ridica la 99,7% din PIB, mult peste cifra oficială de 74,41%, datorită unor împrumuturi nedeclarate ce totalizează aproximativ 7 miliarde de dolari.

În iunie, raportările preliminare au arătat că datoria guvernamentală centrală ar putea ajunge la 23,2 trilioane de franci CFA (echivalentul a 41,73 miliarde de dolari) până la finele anului 2024, marcând o creștere de peste 27% față de 2023.

Această evoluție a dus raportul datorie-PIB la 119%, conform economistului Michael Kafe de la Barclays, care a subliniat că această situație adaugă noi riscuri pentru gestionarea datoriei și complică discuțiile cu FMI.

Agenția S&P, în scăderea ratingului Senegalului, a estimat datoriile ascunse la circa 13 miliarde de dolari, cu un raport datorie/PIB de 118%.

Aceasta transformă Senegalul într-una dintre cele mai îndatorate națiuni din Africa, alături de țări precum Zambia, Cape Verde și Sudan.

Poziția FMI față de criza datoriilor din Senegal

Senegalul nu este singurul stat african confruntat cu problema datoriilor nedeclarate.

Celebrul caz al Mozambicului cu împrumuturile ascunse cunoscute ca „bondurile pentru ton” rămâne un alt exemplu notabil. Cu toate acestea, cele aproape 3 miliarde de dolari datorie ale Mozambicului sunt mici în comparație cu povara financiară secretă pe care o are Senegalul.

FMI, care a fost criticat pentru că nu a depistat aceste împrumuturi, nu a comentat oficial, dar a indicat o intenție de a analiza problema imediat ce va avea informațiile necesare.

Consiliul Executiv al FMI va decide dacă va accepta o scutire pentru raportarea incorectă sau dacă va cere returnarea fondurilor deja distribuite. Acordarea unei scutiri ar permite Senegalului să negocieze un nou program.

Este puțin probabil ca FMI să solicite restituirea banilor, ar părea să taxeze eforturile guvernului actual de a fi transparent. Totuși, negocierile se dovedesc mai complexe decât s-a anticipat.

Senegalul spera să obțină un nou program de finanțare până în iunie, dar FMI a indicat că o decizie finală referitoare la scutire ar putea veni abia la sfârșitul verii. Între timp, guvernul a furnizat FMI toate rezultatele procesului său de reconciliere financiară.

Persoane apropiate negocierilor estimează că o hotărâre privind scutirea va fi luată în septembrie, dar discuțiile se pot intensifica înainte de această dată. Un purtător de cuvânt al FMI a menționat că problema va fi abordată în momentul potrivit.

Ce soluții are guvernul senegalez pentru a depăși criza?

Prim-ministrul Sonko a anunțat că un plan de redresare economică urmează să fie prezentat, explicând cetățenilor pașii specifici pentru revitalizarea țării.

Un nou acord cu FMI ar putea sprijini acest plan, consolidând încrederea investitorilor internaționali și facilitând noi linii de credit. Cu toate acestea, Senegalul va trebui să demonstreze cum intenționează să restabilească echilibrul financiar.

Autoritățile intenționează să recalibreze baza economică națională pentru prima dată din 2018 — un demers care, potrivit unor experți financiari, ar putea readuce raportul datorie/PIB sub 100%, făcând-o mai acceptabilă în ochii FMI.

Se analizează și posibilitatea reeșalonării datoriei, împingând în timp anumite plăți, însă este puțin probabil să se recurgă la o restructurare completă.

Datorită afilierii la uniunea monetară din Africa de Vest, Senegal beneficiază de acces la valute tari pentru plata datoriilor. Însă o restructurare a obligațiunilor sale ar putea destabiliza unele bănci creditoare, afectând stabilitatea financiară a regiunii.

Recomandari
Show Cookie Preferences