Se intensifică riscul de recesiune conform indicatorului de încredere macroeconomică. Evoluția pieței imobiliare și cursului leu/euro în următorul an analizată de CFA România

Indicatorul de încredere macroeconomică a cunoscut o scădere semnificativă în luna iunie a acestui an, sugerând o probabilitate crescută de recesiune, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA, organizația analiștilor financiar-bancari. Acest sondaj a avut loc în ultima săptămână din iunie, înainte de finalizarea măsurilor fiscale, în contextul în care autoritățile indicau menținerea TVA la 19%.

„Amenințarea unei recesiuni coincide cu creșterea inflației, determinată de o majorare a taxelor indirecte, o combinație nefastă rezultată dintr-o politică fiscală pro-ciclică,” a precizat Adrian Codîrlașu, liderul CFA.

Recesiunea se identifică prin decreșterea PIB-ului timp de două trimestre succesive. PIB-ul, ca măsură a valorii totale a producției naționale de bunuri și servicii, fiind în declin, indică o contracție economică.

În iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a căzut cu 14,9 puncte la 29,9, reflectând scăderi notabile în ambele componente. Secțiunea de anticipații a suferit un declin de 16 puncte până la 25, iar cea privind condițiile curente a scăzut cu 12,8 puncte la 39,7, semnalând o tendință de recesiune.

Pentru următoarele 12 luni, rata anticipată a inflației a crescut comparativ cu luna anterioară, ajungând la 5,35%.

Referitor la prognoza pentru cursul EUR/RON, aproximativ 82% din respondenți prevăd o depreciere a leului în următorul an, fără niciun respondent să anticipeze o apreciere.

Valorile medii ale estimărilor indică un curs de 5,0961 lei/euro pe termen de 6 luni, urcând la 5,1453 lei/euro în interval de 12 luni.

Pentru prețurile imobiliare din mediul urban, 52% dintre analiști anticipează că acestea vor stagna în următorul an, în timp ce 35% prezic o scădere.

Totodată, 65% dintre specialiști consideră că prețurile actuale ale proprietăților sunt supraevaluate, iar pentru 35% ele sunt evaluate corect.

Prognoza pentru deficitul bugetar în 2025 arată o ușoară îmbunătățire față de estimările anterioare, cu o medie a anticipațiilor de 7,5% din PIB.

Anticipările privind creșterea economică pentru 2025 sunt în retragere față de prognozele anterioare, cu o valoare medie de 0,9%, și există percepția unei posibile recesiuni. Datoria publică exprimată ca procent din PIB este prevăzută să urce la 60% în următorul an.

Un aspect adițional prezent în sondaj vizează posibilitatea ca România să fie retrogradată în categoria ratingului „junk”.

Din analiza rezultatelor, 88% dintre paneliști prezic menținerea României într-un rating investițional în următoarele 12 luni, o creștere față de previziunile anterioare, iar 11% anticipează o cădere în categoria „junk”, marcând o reducere drastică față de edițiile anterioare ale sondajului.

Statistica arată că, atunci când perspectiva unui emitent se debutează de la „neutru” la „negativ”, există o probabilitate de o treime pentru o downgrading în următorul an. Cu cât ratingul este mai scăzut (ex: BBB-, BB+), cu atât mai ridicat este riscul de retrogradare după o perspectivă înrăutățită.