Îndemn către Președintele României: „Salvarea educației este esențială!”
Cele mai influente trei federații sindicale din sectorul educațional, responsabile de orchestrarea grevei din 2023 ce a paralizat școlile timp de trei săptămâni, fac apel către președintele țării, Nicușor Dan, să nu semneze Legea privind noile măsuri fiscale susținute de Guvernul Bolojan. Potrivit lor, implementarea acestor măsuri ar putea avea un impact devastator asupra profesorilor, dar și asupra elevilor și studenților. „Ne dorim ca, în ultimul moment, aceste acțiuni dăunătoare pentru educație să fie oprite,” afirmă sindicaliștii.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au lansat un apel comun adresat președintelui României, cu mesajul „Domnule președinte, nu distrugeți viitorul educației românești!”.
„Președintele trebuie să aducă legea înapoi în Parlament”
„În ipoteza în care măsurile decise de Guvern pentru sistemul de învățământ preuniversitar și superior vor fi implementate, acestea vor avea repercusiuni semnificative asupra personalului educațional și asupra celor care beneficiază de educație”, se menționează într-o declarație semnată de liderii principalelor federații: Simion Hăncescu, Marius Nistor și Anton Hadăr.
Sindicaliștii subliniază că au sprijinul Institutului de Științe ale Educației (IȘE), care a confirmat punctele lor de vedere și care și-a exprimat oficial opoziția față de măsurile propuse: „Institutul de Științe ale Educației, principalul organ de cercetare și inovație în educație, și-a arătat dezacordul public și media față de măsurile care ar putea prejudicia politica educațională”.
Studiul IȘE arată că norma de predare actuală a profesorilor din România este similară cu media din UE, contestând afirmațiile ministrului Daniel David despre presupusa existență a celei mai mici norme din cadrul Uniunii.
„Ajustarea normei didactice cu două ore suplimentare va poziționa România deasupra mediei europene,” avertizează liderii sindicali.
- Ministrul Educației neagă acuzațiile de cenzură și susține că analiza realizată de cercetători includea și o serie de greșeli. „Există formule neclare”, observă ministrul.
Sindicaliștii semnalează și posibilele consecințe negative ale măririi numărului de elevi în fiecare clasă, una dintre măsurile prevăzute în pachetul fiscal-bugetar: „Supracompensarea claselor va duce la scăderea performanței elevilor atât la nivel național, cât și internațional, conform studiilor TIMSS și PIRLS.”
Organizațiile sindicale solicită ca președintele să solicite revizuirea în Parlament a legii, în special pentru îndepărtarea prevederilor care pot afecta negativ educația:
„Pe baza argumentelor expuse, considerăm vital ca președintele să retrimită în Parlament Legea referitoare la măsurile fiscale și să ceară modificarea articolelor cu impact negativ asupra domeniului educațional pe termen lung. Speranța noastră este ca, în acest ultim ceas, să fie contracarate aceste atacuri asupra educației.”
Reprezentanții celor trei federații intenționează să depună, vineri, 25 iulie 2025, la ora 11:00, un document în atenția președintelui, consolidându-și poziția, anunță liderii Hăncescu, Nistor și Hadăr.
Măsurile de austeritate ale legislației educaționale: norme sporite pentru profesori, reducerea burselor și comasarea școlilor
Proiectul legislativ prevede majorarea normelor pentru profesorii din învățământul preuniversitar, reducerea burselor elevilor și studenților, precum și consolidarea unităților de învățământ mai mici, toate aceste măsuri fiind adoptate de guvern pe 7 iulie.
O schimbare notabilă este reorganizarea unităților educaționale, care vor dobândi personalitate juridică doar dacă ating praguri minime de elevi:
- 500 pentru unitățile educaționale standard
- 300 pentru cele postliceale
- 250 de preșcolari sau 200 de antepreșcolari pentru grădinițe
- 50 de elevi pentru instituțiile de învățământ special
Pentru instituțiile de învățământ care desfășoară cursuri în limba minorităților naționale, criteriile sunt mai relaxate, fiind micșorate cu aproximativ 40%.
Legea permite creșterea numărului maxim de elevi per clasă cu până la patru elevi, acolo unde se justifică. În acest mod, clasele ar putea ajunge la:
- 24 de elevi în învățământul primar
- 28 la gimnaziu
- 30 la liceu
În zonele izolate, sistemul va permite funcționarea claselor simultane.
Ministerul Educației trebuie să emită, în termen de 15 zile de la intrarea legii în vigoare, ordinul de reorganizare a rețelei școlare.
Începând cu anul școlar 2025–2026, norma didactică săptămânală va crește de la 18 la 20 de ore pentru majoritatea dascălilor.
Excepțiile prevăzute sunt:
- 18 ore pentru cadrele didactice cu grad I și activități de mentorat
- 26 de ore pentru instructorii de practică
- 22 de ore pentru aceștia, dacă au grad I și desfășoară mentorat
La rândul lor, învățătorii vor trebui să participe la 2 ore săptămânale de pregătire remedială.
Profesorii cu peste 25 de ani experiență și grad didactic I pot primi o reducere de 2 ore la norma săptămânală, dacă demonstrează rezultate educaționale excepționale.
Reduce la 50% degrevările directorilor de școli și ale inspectorilor școlari din norma de predare (10 ore săptămânal). Directorii CCD și CJRAE pot fi degrevați doar 30%, implicând un angajament didactic minim de 14 ore.
Normele alocate pentru plata cu ora urmează să fie diminuate cu aproximativ 50%, reducând cu echivalentul a 540.000 de ore didactice sau în jur de 30.000 de norme.
Începând cu 1 septembrie 2025, remunerația pentru plata cu ora va fi calculată pe baza salariului de bază al profesorilor titulari, cu posibilitatea includerii anumitor sporuri suplimentare (predare simultană, învățământ special, sistem penitenciar, zone izolate, suprasolicitare psihică).
Restructurarea sistemului de burse pentru elevi va reduce numărul acestora la doar trei categorii: bursa de merit, bursa socială și bursa tehnologică, ultima din acestea fiind destinată strict elevilor care urmează cursuri profesionale, inclusiv în regim dual. Elevii înscriși la liceele tehnologice nu vor mai beneficia de bursa tehnologică.
„Menținerea burselor tehnologice în învățământul profesional este necesară datorită parteneriatelor și contractelor cu agenții economici. Liceele tehnologice vor oferi doar burse de merit și burse sociale,” a apărat ministrul Educației, Daniel David.
De asemenea, bursele de performanță și reziliență vor fi complet eliminate.
Criteriile pentru acordarea burselor de merit vor fi ajustate semnificativ. Pragul fix de 30% din clasă eligibil pentru burse va fi abolit, alocarea burselor fiind condiționată strict de meritele individuale. „Meritul va fi limitat la cel mult 15% din elevii unei clase cu note de minimum 9. Până în prezent, legea prevedea acordarea burselor pentru minimum 30% cu o notă de 9.50, conducând uneori la situații neobișnuite,” a clarificat ministrul.
Pentru bursele sociale, cerințele se relaxează pentru anumite categorii. Nu va mai fi necesară dovada venitului redus pentru:
- elevii cu boli grave;
- ele personalități orfane;
- cei reintegrați în sistemul școlar după educarea la domiciliu sau într-o școală spital;
- mamele adolescente, care vor primi o bursă de 700 lei lunar, cu condiția frecventării cursurilor.
Elevii pot, de asemenea, să primească burse suplimentare din surse private sau prin intermediul autorităților locale, toate bursele rămânând neimpozabile.
Modificările legislative afectează și studenții, în principal în ceea ce privește bursele. Acestea nu vor mai fi acordate în timpul vacanțelor, cu excepția burselor doctorale, valabile pe tot parcursul anului.
De asemenea, metoda de calcul a burselor se modifică, utilizându-se salariul minim net în loc de cel brut, determinând astfel sume mai mici.
Chiar dacă bugetul alocat burselor este mai mic decât cel din 2023 și 2024, ministrul Educației, Daniel David, susține că este mai mare decât cel din 2022 și că este doar o măsură temporară, valabilă pentru un ciclu complet de studii universitare.
Tipurile de burse ce vor continua să fie oferite includ bursele de merit, bursele sociale și bursele ocazionale, fiecare universitate având libertatea de a decide criteriile specifice de atribuire. Granturile doctorale vor rămâne neschimbate.
Reforme amânate până în 2027—2028
O parte dintre reformele planificate prin legea Bolojan nu vor fi implementate imediat, fiind resuspendate până în anul școlar 2027–2028.
Acestea includ măsuri ce presupun ample restructurări sau investiții adiționale, cum ar fi reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP, extinderea Programului Național „Masă sănătoasă” pentru un milion de elevi sau majorarea finanțării standard pentru școlile din zone vulnerabile.
Proiecte importante precum „Școala după școală”, fonduri suplimentare pentru școli cu mai puțin de 300 de elevi, norma scăzută pentru profesorii implicați în proiecte europene, programul național de alfabetizare funcțională și primele de instalare și pensionare pentru cadrele didactice sunt, de asemenea, temporar suspendate.
Totodată, formarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă și a camerelor-resurse pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) este pusă în așteptare.
