Statistica atrage atenția asupra șomajului tinerilor: 24,8% în rândul celor cu vârste între 15-24 ani, mai mult decât de 4 ori față de media națională

În aprilie 2025, rata șomajului în România a fost de 5,7%, având o scădere de 0,3 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, conform datelor transmise marți de către Institutul Național de Statistică. Numărul total al șomerilor în acea lună (persoane cu vârste între 15-74 ani) a fost de 467.400, dintre care un sfert sunt tineri de 15-24 ani.

Conform statisticilor, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a fost alarmant de mare, înregistrându-se un procent de 24,8% în perioada ianuarie – martie 2025. România se situează pe locul trei în Europa pentru rata șomajului în rândul tinerilor, doar după Spania și Suedia, conform Eurostat.

15% dintre tinerii europeni se confruntă cu șomajul

Rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani se menține la 14,9%, având o creștere de 0,4 puncte procentuale în comparație cu anul precedent, 2023.

Pentru alte categorii de vârstă, indicatorul șomajului a fost semnificativ mai scăzut în 2024, înregistrând o ușoară diminuare față de anul anterior.

Acum patru ani, România ocupa locul zece în Uniunea Europeană în ceea ce privește șomajul tinerilor, iar anul trecut a urcat pe locul trei pe această scară.

În Spania, șomajul a fost tradițional mai mare decât media, similar cu situația din România, unde aproape jumătate dintre șomeri activează în economia informală, primind totodată și ajutoare sociale.

Un expert susține că tinerii pot fi înregistrați ca șomeri, dar în realitate ei pot să fie angajați în economia paralelă, a cărei dimensiuni au crescut considerabil.

Șomajul tinerilor din mediul rural depășește 30%, în ciuda existenței unui număr mare de locuri de muncă neocupate în România. Această discrepanță se datorează localizării locurilor de muncă, în principal în orașe mari, și a oportunităților reduse din zonele rurale, conform unui expert în domeniul muncii.

Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București, subliniază dezechilibrele economice, criza demografică și migrarea tinerilor calificați, menționând că aceștia emigrează, în timp ce cei cu calificări reduse optează pentru economia informală.

Creșterea economiei formale influențează în mod direct și economia informală, iar, din păcate, mulți tineri sunt clasificați ca șomeri, deși ei activează în acest sector.

Banca Națională a României a semnalat de asemenea problemele demografice care vor afecta piața muncii în anii care urmează.

Diferențe semnificative în șomajul persoanelor cu nivel scăzut de educație

Analizele Băncii Centrale arată că România are o rată a șomajului de aproape 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu studii gimnaziale (13,6%) comparativ cu cei care au studii superioare (2%).

Datele indică o polarizare accentuată pe piața muncii din România, previzionându-se un deficit de forță de muncă în următorii zece ani, în special în meserii cu cerințe educaționale extreme.

Prognozele pentru 2035 arată că cererea va fi maximă pentru specialiști, iar ocupațiile cu nivel redus de educație vor reprezenta o proporție foarte mică din totalul locurilor de muncă.

De asemenea, impactul inteligenței artificiale va influența ofertele de muncă, unele locuri de muncă fiind amenințate, în timp ce altele vor fi create.

Cercetările arată că implementarea AI ar putea îmbunătăți productivitatea muncii, însă România trebuie să facă progrese semnificative în acest sens.

În prezent, productivitatea muncii în România se află la 84,2% din nivelul țărilor UE 27, fiind ușor peste Bulgaria, dar sub Cehia și la distanță de țări ca Belgia sau Danemarca.

Prioritățile tinerilor în carieră: banii și flexibilitatea

Printre factorii care contribuie la șomajul tinerilor se numără salariile reduse.

Un sondaj eJobs arată că tinerii între 18 și 25 de ani consideră că venitul corect ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei. pentru aproape 90% dintre ei, aspectele financiare sunt al doilea cel mai important factor, primul fiind flexibilitatea muncii.

Abandonul școlar în România este la cote alarmante, cele mai mari din Uniunea Europeană, unde 16,6% dintre tineri părăsesc sistemul de educație devreme.

Numărul tinerilor care combinate studiile cu locul de muncă este cel mai scăzut din UE, în comparație cu alte țări care au rate mai ridicate.

România se confruntă cu cea mai mare proporție de tineri care nu doresc să muncească din întreaga Uniune Europeană, iar acest procent a crescut aproape dublu în ultimul deceniu.