Statistici recente evidențiază întoarcerea românilor în țară, însă un sociolog subliniază că estimarea de 324.000 de repatrieri poate fi exagerată / Fenomenul „banilor câștigați în străinătate, care au o valoare mai mare în România”

Numărul românilor întorși acasă a crescut de la 190.000 în 2022 la 218.000 în 2023, conform lui Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București.

Dumitru Sandu a menționat că recent a circulat în mass-media cifra de 324.000 de români care au revenit în țară ca imigranți de revenire în 2023, o informație preluată de la INS.

Potrivit sociologului, această cifră este oarecum derutantă deoarece se referă la imigranți temporari care pot fi cetățeni români sau străini. Nu există date clare despre câți dintre aceștia sunt români.

Într-un recensământ publicat în Contributors, profesorul de la Universitatea din București subliniază că datele revenirii românilor din diaspora sunt disponibile la Eurostat, departamentul de statistici al Comisiei Europene.

Ce indică aceste date?

Potrivit Eurostat, numărul cetățenilor români întorși acasă a crescut de la 190.000 în 2022 la 218.000 în 2023, ceea ce sugerează un spor de 28.000 de reveniri. Acest spor este semnificativ, totuși, mai mic comparativ cu perioada anterioară 2021-2022.

Sociologul își pune întrebarea dacă sporul total al revenirilor între 2021-2023 este autentic sau reprezintă doar un fenomen social post-COVID-19, concluzionând că este mai probabil să se observe o tendință de creștere a revenirilor, influențată de mai mulți factori.

Valoarea banilor din străinătate în România

O explicație a acestui fenomen a fost investigată timp de decenii și se manifestă în comunități de români din diverse țări. Aceasta se leagă de vârstă și mai precis de apropierea de pensionare a celor plecați.

Dumitru Sandu afirmă că revenirea acasă ar putea fi stimulată de pensionarea multora dintre cei care au muncit în străinătate. Teoria (Dustmann & Weiss, 2007) sugerează că banii câștigați în diaspora pot avea un impact mai mare în țară, unde costul vieții este mai scăzut.

Principalele țări de destinație pentru români

Referitor la destinațiile românilor, cele mai atractive țări din UE între 2019 și 2023 au fost Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Franța și Danemarca, formând un „octogon de atracție” pentru migrarea românilor.

Sociologul observă că se schimbă tendințele, iar din datele din 2023 reiese că migrarea românilor se îndreaptă în mod predominant spre Germania, cu o creștere a atractivității pentru Austria în comparație cu Franța.

Comparativ cu alte națiuni, întoarcerea românilor este mai scăzută

Analizând întoarcerea cetățenilor în țară, în 2022, România a avut o rată de întoarcere printre cele mai scăzute, asemănătoare cu Italia, Ungaria și Germania de Est, cu o pondere sub 8%, în comparație cu o medie de 10% în UE.

Sandu avertizează că nu este suficient ca numărul celor care se întorc să crească; este esențial ca aceștia să nu mai aibă motive să revină în străinătate.

Remigrarea se referă, practic, la plecarea din nou a celor reveniți temporar, o temă pe care sociologul o analizează de ani de zile.

Condția de a evita o remigrare masivă este ca „mediul de viață din România să fie competitiv cu cel din principalele țări ale migrației.”

Politicile socio-demografice care vizează migrația internațională ar putea beneficia de o înțelegere mai profundă a diverselor tipuri de migrație. Această analiză își propune să clarifice caracteristicile migrației de revenire și a emigrației românilor în alte țări din UE în ultimii cinci ani.

Astfel, se ridică întrebarea: câți români s-au întors în țară și câți au optat pentru o plecare pe termen scurt în alte țări din UE?

Cifra de 324.000 români care s-ar fi întors ca imigranți de revenire în 2023, preluată de pe site-ul INS, este discutabilă.

Pe de altă parte, nu putem avea o imagine completă asupra veniturilor celor care au revenit, deoarece nu cunoaștem datele despre cetățenie. De ce Eurostat este capabil să asigure aceste detalii, în timp ce INS nu o poate face?

Aceasta întrebare este relevantă având în vedere că datele Eurostat provin predominant din surse naționale. Cifra combinată a cetățenilor români și a imigranților străini poate fi pertinentă pentru popularitatea generală a țării, însă nu ajută la înțelegerea migrației de revenire a românilor, esențială pentru echilibrarea demografică.

Din fericire, datele Eurostat oferă perspectiva necesară, detaliind imigrarea pe țări, în funcție de cetățenia imigranților. Analiza de față va folosi și datele neexplorate anterior pentru aprofundarea informațiilor disponibile.

O tendință incertă, dar probabilă privind sporul revenirilor

Din informațiile disponibile, Eurostat a raportat că numărul cetățenilor români întorși în țară a crescut de la 190.000 în 2022 la 218.000 în 2023. Creșterea de 28.000 înregistrată este semnificativă, dar mai mică decât sporul din perioada anterioară 2021-2022.

Se ridică întrebarea dacă acest spor al revenirilor între 2021 și 2023 este unul sustenabil sau dacă reprezintă o mișcare socială post-pandemică.

Este probabil să observăm o tendință de creștere a revenirilor, datorită mai multor factori, inclusiv recuperarea revenirilor afectate de pandemia COVID-19.

De asemenea, pensionarea multora care au muncit în afaceri externe ar putea favoriza acest trend. Teoria menționată anterior sugerează că banii câștigați prin migrație pot fi mai valoroși acasă decât în străinătate, din cauza costului vieții.

Totodată, ar putea exista o creștere a revenirilor cauzate de bani din remitențe, folosiți pentru achiziții de locuințe sau afaceri. Mai mult, ponderea celor reveniți în țară a fost scăzută în 2022, iar odată cu dificultățile de găsire a locurilor de muncă în străinătate, numărul celor care revin ar putea să crească.