Un american s-a lăsat mușcat de peste 200 de ori de șerpi veninoși, iar acum, după 25 de ani, cercetătorii iau în serios gestul său extrem

Tim Freide a inițiat acest experiment în 2001, având inițial alte intenții. A realizat ulterior că poate contribui la dezvoltarea unui antivenin mai eficient. În prezent, sângele său este subiect de studiu, însă cercetătorii subliniază că acest comportament nu ar trebui să fie copiat.

Tim Friede se afla într-o stare de depresie după atacurile din 11 septembrie 2001, ceea ce l-a determinat să se coboare în subsolul locuinței sale și să se lase mușcat de doi dintre cei mai veninoși șerpi din lume. A fost nevoie de patru zile pentru a ieși din coma indusă de veninul acestora, conform reportajelor.

„Știu cum e să mori din cauza mușcăturii unui șarpe”, a declarat americanul de 57 de ani pentru AFP prin videoconferință din Two Rivers, Wisconsin.

Această experiență ar fi putut să-l facă să se ferescă de șerpi toată viața, dar el a ales să fie mai precaut în viitor.

Între 2000 și 2018, s-a lăsat mușcat de șerpi veninoși de peste 200 de ori și și-a auto-injectat veninul de peste 650 de ori.

Aceste experiențe extrem de dureroase au fost întreprinse cu scopul de a obține o imunitate totală față de mușcăturile acestora și de a contribui la dezvoltarea unui antivenin mai eficient.

Ce este mitridatismul?

Practicarea cunoscută sub numele de mitridatism constă în dobândirea imunității la substanțe toxice prin ingerarea de doze crescute, numită după regele Mitridate cel Mare (113-63 î.Hr.).

Conform legendei, acest rege grec, temându-se de o posibilă otrăvire din partea dușmanilor, a început să consume cantități crescânde de arsenic pentru a se adapta.

Fostul mecanic de camioane, fără studii superioare, a muncit mult pentru a fi recunoscut de comunitatea științifică. După 25 de ani, rezultatele cercetărilor bazate pe experimentele sale au fost recent publicate în revista scientifică Cell.

Sute de mii de victimă ale mușcăturilor de șarpe anual

Cercetările demonstrează că anticorpii din sângele său oferă protecție împotriva multor tipuri de mușcături de șarpe, iar cercetătorii speră că hiperimunitatea dezvoltată de Tim Freide va permite crearea unui antivenin universal.

Antiveninele disponibile în prezent funcționează doar pentru una sau câteva dintre cele 600 de specii de șerpi veninoși cunoscuți.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că mușcăturile de șarpe cauzează aproximativ 138.000 de decese pe an și duc la amputații sau alte handicape pentru aproximativ 400.000 de persoane. Aceste statistici sunt probabil subestimate, victimile provenind din zone sărace și izolate.

„Doare de fiecare dată”

Primul său contact cu mușcăturile a fost la vârsta de cinci ani, de la un șarpe inofensiv, iar amintirea acestuia îi rămâne vie. „Am fost speriat, am plâns și am fugit”, rememorează el. Apoi, a început să aducă reptile acasă, ascunse în borcane, spre consternarea mamei sale.

Așa a apărut fascinatia sa pentru șerpi: a învățat să extragă veninul datorită unui curs specializat.

Metoda de obținere a antiveninului a rămas, în esență, neschimbată timp de 125 de ani: doze mici de venin extras din șerpi sunt injectate în cai sau oi, care apoi generează anticorpi utilizabili ca antivenin.

Acest tip de tratament este eficient doar pentru o specie anume, iar unii anticorpi pot cauza reacții adverse grave, inclusiv șoc anafilactic.

Astfel, Tim Friede a decis să devină propriul său subiect de studiu, acceptând să fie mușcat de cele mai veninoase specii: cobra, taipan, mamba neagră și șarpe cu clopoței. „Durerea este constantă în fiecare caz”, a recunoscut el.

Cercetătorii au fost reticenți față de el multă vreme

După ce a fost ignorat mult timp, a fost contactat, în 2017, de imunologul Jacob Glanville, care căuta un „cercetător amator în domeniul șerpilor care a fost mușcat accidental de mai multe ori”. Glanville a dat peste un videoclip cu acțiunile riscante ale lui Friede.

„O să vi se pară ciudat, dar aș vrea să obțin o cantitate mică de sânge de la dumneavoastră”, i-a spus imunologul în prima lor discuție.

Studiul lui Glanville, publicat în revista Cell, se bazează pe un antivenin care conține doi anticorpi din sângele lui Friede, împreună cu un medicament numit varespladib, ce inhibă toxinele.

Acest antivenin a oferit șoarecilor o protecție completă împotriva a 13 din cele 19 specii de șerpi testate și o protecție parțială față de alte șase.

Centivax dezvoltă un antivenin universal

Deși expertul Timothy Jackson de la Australian Venom Research Unit laudă studiul, se întreabă dacă implicarea unui om este esențială, având în vedere existența anticorpilor sintetici.

Compania Centivax, fondată în 2019 de Glanville, lucrează la un antivenin universal ce ar putea fi disponibil la un moment dat sub formă de seringă auto-injectoare preumplută.

Acum angajat al Centivax, Friede se simte „mândru” de contribuția sa la avansul științific, dar regretă că nu mai poate să-și injecteze veninul – un accident ar putea avea consecințe pentru companie. „Îmi lipsește”, conclude el.