„Nu ne vom mai reveni niciodată în acest domeniu”, afirmă o cercetătoare în urma comentariului deputatului USR Claudiu Năsui legat de bugetul cercetării românești
După ce Claudiu Năsui a sugerat o reducere a finanțării pentru proiectele de cercetare, ca parte a măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, o cercetătoare a răspuns. Ea subliniază, de exemplu, că „programul nucleu de cercetare acoperă cu dificultate, în medie, 40-50% din salariul unui cercetător”.
Pe 29 mai, Năsui, care a fost ministru al Economiei, a publicat o listă de 13 măsuri prin care afirmă că statul român poate economisi 32 de miliarde de lei, „fără reduceri la pensii, ajutoare sociale sau cheltuieli pentru armată”.
„O cunoaștere insuficientă a sistemului de cercetare din România”
Printre măsurile sugerate se numără „reducerea granturilor și a finanțării de tip nucleu pentru INCD-uri, acestea urmând a fi sprijinite din veniturile obținute din servicii prestate”.
Cercetătoarea științifică Cristina Lincaru respinge propunerea deputatului din conducerea USR, afirmând că aceasta „practic desființează INCD-urile” și subminează dezvoltarea științifică a țării.
„Această sugestie reflectă o cunoaștere insuficientă a sistemului de cercetare din România, în special a organizării, funcționării și (auto)finanțării institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri). Au mai rămas puține institute de acest tip, al căror rol este de a facilita tranziția de la cercetarea fundamentală la cea aplicată”, scrie Lincaru într-un articol de opinie.
„În anii ’90, multe institute de specialitate au fost desființate, iar competențele au fost risipite, beneficiind alte națiuni care le-au recunoscut valoarea. Acum, în locul acestor institute, se construiesc mall-uri sau complexe rezidențiale, iar noi importăm tehnologii și licențe care ar fi putut fi dezvoltate local”, adaugă cercetătoarea.
În România există în continuare 42 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD-uri) sub autoritatea Ministerului Educației, care, potrivit Cristinei Lincaru, se confruntă cu subfinanțare cronică de ani buni.
Cercetătoarea explică și modul în care INCD-urile reușesc să supraviețuiască: „INCD-urile nu beneficiază de bugete consistent alocate de Ministerul de Finanțe sau de ministrul coordonator. Acestea se autofinanțează prin proiecte de cercetare (obținute prin competiție) și, în limita legală de 20%, prin servicii de testare, analize și cercetare pentru operatorii economici.”
Cercetătoarea își exprimă indignarea față de ideea reducerii finanțării programului Nucleu, care „este esențial pentru menținerea activităților INCD-urilor”.
Programul Nucleu susține activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate de institutele de cercetare și este, de obicei, finanțat din bugetul de stat.
Cristina Lincaru mai avertizează că subfinanțarea cercetării va condamna generațiile viitoare de cercetători la abandon profesional.
„Programul Nucleu acoperă cu greu, în medie, 40-50% din salariul unui cercetător, iar diferența trebuie să fie asigurată prin alte proiecte/granturi, un lucru extrem de dificil în ultimii ani din cauza numărului redus de competiții disponibile, care oricum au bugete foarte mici. Aceasta duce la plecarea cercetătorilor, în special a tinerilor, în străinătate sau chiar la părăsirea sistemului de cercetare”, afirmă Lincaru.
„România se află pe ultimul loc la numărul de cercetători la mia de persoane ocupate, acesta fiind de trei ori mai mic decât media europeană. Dispariția INCD-urilor ar însemna o pierdere totală pentru acest domeniu”, conchide cercetătoarea.
