Bătăliile memorabile în care adversarii au suferit pierderi devastatoare – 8 operațiuni militare remarcabile din istorie

Recentul atac cu drone al Ucrainei, efectuat duminica trecută, care a dus la distrugerea a peste 40 de bombardiere strategice rusești situate la mii de kilometri distanță de front, este un exemplu elocvent de operațiune militară îndrăzneață. Această ocazie ne oferă oportunitatea de a revizita opt dintre cele mai semnificative operațiuni militare din istorie.

Acest material face parte dintr-o serie ce utilizează arhiva digitală Ziarele Arcanum, ce permite accesul la 150 de ani de istorie a României așa cum a fost consemnată prin ochii jurnaliștilor, publiciștilor, scriitorilor și ideologilor de diferite orientări.

Atacul ucrainean de duminică asupra unor baze aeriene rusești pare desprins dintr-un film de acțiune sau dintr-un joc video, având un impact major asupra daunelor și imaginii percepute.

Această acțiune militară, care a fost planificată timp de un an și jumătate sub supravegherea președintelui Zelensky, a reușit să distrugă peste 40 de avioane rusești, inclusiv bombardiere strategice extrem de costisitoare, conform unui ofițer ucrainean din serviciile de securitate, conform Associated Press.

Strategia de atac a implicat ascunderea dronelor în acoperișurile unor barăci de lemn, ce au fost transportate cu camioane până la perimetrul bazelor aeriene, indicând ingeniozitatea și determinarea forțelor ucrainene, notează Reuters. Tipuri de atacuri surpriză, care pot schimba dramatic situația într-un conflict printr-o singură operațiune, nu sunt noi în istoria militară modernă. Exemple de atacuri similare, de la Pearl Harbor la acțiunile preventive ale armatei israeliene, au lăsat o amprentă importantă în ultimele două secole.

Bătălia din Strâmtoarea Tsushima

În perioada 27-28 mai 1905, Strâmtoarea Tsushima a fost scena uneia dintre cele mai semnificative confruntări navale din istoria mondială. Flota rusă a Balticului ajunsese în Extremul Orient după o călătorie obositoare de mai bine de șapte luni și 18.000 mile nautice (aproximativ 33.000 km), îndreptându-se din porturile înghețate ale Mării Baltice pentru a salva onoarea Imperiului Țarist în Războiul Ruso-Japonez. Comandată de Zinovy Rozhestvensky, această flotă era ultima șansă a Rusiei de a schimba desfășurarea conflictului deja catastrofal.

Flota japoneză, condusă de amiralul Togo Heihachiro, a așteptat cu răbdare rușii în apele strâmtorii. Înarmat cu nave mai rapide, echipaje bine antrenate și tactici navale superioare, japonezii și-au demonstrat superioritatea tehnologică și strategică. Confruntarea a fost devastatoare pentru ruși: toată flota lor cuprinzând 11 cuirasate a fost pierdută (șapte scufundate și patru capturate), iar doar trei nave mici au reușit să ajungă la Vladivostok. În contrast, japonezii au avut pierderi minime, cu doar trei torpiloare și 117 oameni uciși.

Victoria din Tsushima nu a marcat doar finalul Războiului Ruso-Japonez, ci a transformat Japonia în putere navală mondială, fiind prima națiune asiatică capabilă să învingă o putere europeană majoră în epoca modernă. Această bătălie a devenit un simbol al schimbărilor geopolitice în Asia, influențând profund dezvoltarea strategiilor navale moderne și evidențiind importanța superiorității tehnologice și a pregătirii în confruntările maritime.

Atacurile de la Pearl Harbor

Pe 7 decembrie 1941, baza navală americană de la Pearl Harbor, situată în arhipelagul Hawaii, a fost atacată fără avertisment de armata japoneză, venind din mai multe direcții. Atacul, desfășurat în două valuri, a surprins complet forțele americane, care nu erau pregătite pentru apărarea bazei, conform cercetătorilor militari. Confruntarea a durat cât un meci de fotbal, înregistrând 2.402 morți și 1.282 de răniți din rândul americanilor, în comparație cu doar 64 de victime din partea japoneză.

Atacul de la Pearl Harbor rămâne unul dintre cele mai devastatoare evenimente aeriene din istorie. Folosind 408 avioane de pe șase portavioane, japonezii au distrus 188 de avioane americane (155 pe sol) și au avariat sau scufundat 18 nave de război, conform US Navy. Ca urmare, Statele Unite au intrat în Al Doilea Război Mondial, declarând război Japoniei și, la trei zile distanță, lui Hitler.

Cu toate că versiunea oficială susține că a fost o "lovitură prin surprindere", există speculații că autoritățile cunoșteau planurile japoneze, dar le-au permis să se desfășoare pentru a oferi Americii un pretext de intrare în război. Nu au anticipat însă amploarea distrugerilor, conform unor surse.

Raidul Doolittle

Riposta americană după Pearl Harbor a fost la fel de îndrăzneață ca atacul japonez. Pe 18 aprilie 1942, 16 bombardiere B-25 Mitchell au decolat de pe portavionul USS Hornet, având ca destinație Japonia, într-o misiune considerată imposibilă din punct de vedere tehnic.

Chiar dacă daunele materiale înregistrate în urma atacului au fost minime, acțiunea a generat un impact psihologic uriaș, demonstrând că insulele japoneze nu erau invulnerabile. Operațiunea, concepută de locotenent-colonelul James Doolittle, a forțat Japonia să repatrieze avioanele de luptă pentru a proteja teritoriul național.

Ulterior, lucrurile nu au mers conform planului: din cele 16 avioane, 15 s-au prăbușit în timpul întoarcerii (pe teritoriul Chinei), datorită condițiilor meteo, lipsei de comunicare sau epuizării combustibilului.

Războiul de Șase Zile

Forțele Aeriene Israeliene au realizat un atac preventiv extrem de eficient în prima zi a Războiului de Șase Zile. Folosind aproape toate cele 200 de avioane disponibile, israelienii au distrus 452 de avioane arabe (majoritatea pe sol) în atacuri coordonate asupra bazelor aeriene din Egipt, Siria și Iordania.

La 5 iunie 1967, la ora 07:10 dimineața, armata israeliană a început ofensiva ca reacție la mobilizarea arabă percepută pentru distrugerea statului Israel. Într-un interval scurt, mașinăria militară israeliană a acționat rapid, iar în jumătate de oră, 200 de bombardiere au decolat.

Soldații israelieni au invadat Cisiordania în a treia zi de la declanșarea conflictului, iar războiul s-a încheiat în data de 10 iunie 1967 cu o înfrângere umilitoare a coaliției arabe. Astfel, fără să fie eliminat, statul Israel a obținut teritorii suplimentare, inclusiv Cisiordania, Ierusalimul de Est, Golanul sirian, Sinaiul și Fâșia Gaza.

Războiul de Șase Zile nu a consolidat doar statul Israel, ci a marcat și sfârșitul curentului pan-arabic, facilitând emergența primelor semne de fundamentalism, orientate spre eliberarea teritoriilor palestiniene și arabe.

Atacul de la Taranto

Primul atac efectuat exclusiv de avioane împotriva unei flote ancorate s-a desfășurat în noaptea de 11-12 noiembrie 1940, când 21 de avioane britanice Swordfish au atacat flota italiană din portul Taranto, provocând daune semnificative la trei cuirasate italiene. Atacul a durat doar 10 minute, dar a schimbat radical desfășurarea puterilor în Mediterana.

Operațiunea de la Taranto a servit drept sursă de inspirație pentru atacul japonez de la Pearl Harbor.

Operațiunea Barbarossa

Invazia germană asupra Uniunii Sovietice a început cu un atac aerian devastator, în prima zi a operațiunii, Luftwaffe a distrus 1.800 de avioane sovietice, majoritatea pe sol, stabilind rapid supremația aeriană.

Rapoartele germane susțineau distrugerea unui număr semnificativ de avioane sovietice, estimări pe care Hermann Göring le-a găsit inițial incredibile. Această acțiune a facilitat un avans rapid al trupelor germane pe frontul de est.

Operațiunea Babylon

Israelul a realizat prima acțiune aeriană reușită împotriva unui reactor nuclear, demonstrând abilitățile sale de proiecție a forței. Opt avioane F-16 israeliene au parcurs peste 1.000 de mile înamicul pentru a distruge reactorul nuclear irakian Osirak, fără a cauza daune colaterale semnificative.

Pe 7 iunie 1981, aviația israeliană a distrus reactorul Osirak, cu susținerea americană în formă de tehnologie avansată. Obiectivul era să se acționeze înainte de punerea în funcțiune a reactorului, prevăzută pentru septembrie 1981, acțiune ce ar fi încălcat reglementările internaționale.

Operațiunea Orchard

Al doilea atac israelian preventiv asupra unui reactor nuclear a demonstrat avansarea capacităților militare moderne. Opt avioane de luptă israeliene F-15 și F-16 au zburat 450 de kilometri în teritoriul sirian pentru a distruge reactorul Al-Kibar, construit cu ajutor nord-coreean.

Operațiunea a fost precedată de acțiuni de spionaj care au permis obținerea de informații esențiale pentru atac, iar Israelul a confirmat oficial această operațiune abia în 2018.

Lecțiile învățate din istorie

Toate atacurile prezentate au fost caracterizate de planificare riguroasă, surpriză totală și un impact strategic disproporționat. Aceste evenimente ilustrează modul în care o acțiune militară curajoasă poate schimba decisiv echilibrul puterilor, psihologia combatanților și percepția internațională.

De la bombardierele rudimentare utilizate la Taranto la tehnologia avansată de drone folosită de ucraineni, progresul tehnologic s-a reflectat, însă principiile esențiale rămân neschimbate: curajul, ingeniozitatea și momentul oportun pot afecta radical chiar și cei mai puternici inamici. Atacul ucrainean asupra bazelor aeriene rusești se încadrează în tradiția acțiunilor decisive ce pot influența profund desfășurarea unui conflict.

Material realizat cu sprijinul Digiteca Arcanum.