România și violența îndreptată împotriva femeilor: Măsuri adoptate și situația din alte țări europene

„Fiecare femeie care își pierde viața reprezintă o dovadă a unui sistem care a eșuat, iar acest eșec este unul cu grave conotații”, au declarat mai multe organizații, în urma uciderii unei femei de 23 de ani, însărcinată în șase luni. Acesta este al 25-lea caz de femicid înregistrat în 2025, o situație care subliniază necesitatea unor măsuri concrete pentru siguranța femeilor. Fenomenele violenței de gen și femicidul nu afectează doar România, ci se întâlnesc în diferite forme și în alte țări europene. Ce măsuri s-au luat pentru a le combate?

În România, autoritățile au adoptat Strategia națională pentru promovarea egalității de șanse și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022–2027, conform Hotărârii de Guvern nr. 1.547/2022.

Conform Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), strategia conturează acțiuni generale dar nu dispune de un buget specific pentru implementarea acestor măsuri.

Organizațiile civile, inclusiv Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor, subliniază că lipsa unui buget transparent și a finanțării constante reduce considerabil eficiența intervențiilor. Fără resurse umane și financiare adecvate, statul nu este capabil să garanteze siguranța femeilor.

Un raport realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) și citat de Libertatea, estimează că în 2019, violența de gen a costat România peste 15 miliarde de euro, din care 12,6 miliarde de euro pentru violența împotriva femeilor și aproximativ 3 miliarde pentru cea împotriva bărbaților.

Costurile includ cheltuieli pentru servicii medicale, intervenții ale poliției, procese judiciare, sprijin social și consiliere. La nivelul Uniunii Europene, costul total al violenței de gen a fost evaluat la 366 de miliarde de euro în același an.

Campanii cu un dublu impact: informare și legislație

Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen la Centrul FILIA, discută despre direcțiile curente ale campaniilor civice, rezultatele obținute și lacunele în intervențiile statului român.

„Campaniile pe care le desfășurăm, în colaborare cu Rețeaua VIF, combină două direcții: pe de o parte, ne dorim să sporim gradul de conștientizare și, pe de altă parte, să îmbunătățim legislația referitoare la violența domestică”, a declarat Elena Samoilă.

Un exemplu relevant este marșul anual „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, desfășurat în luna octombrie, ce își propune să reunească oameni din medii diverse și să evidențieze responsabilitatea statului în protecția victimelor.

În prezent, organizațiile din Rețeaua VIF sunt implicate în implementarea Directivei europene 1385/2024, care prevede redefinirea violului în legislația românească, bazându-se pe lipsa consimțământului, potrivit specialistei.

Legi modificate sub presiunea publicului

Recent, vârsta minimă de consimțământ în relațiile cu persoanele adulte a fost schimbată la 16 ani, în urma unei campanii susținute de Rețeaua VIF, cu ajutorul parlamentarilor alinați.

„Legea a intrat în vigoare în ianuarie 2024, iar în acest an au fost raportate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor. Deși a fost o campanie de succes, parcursul a fost lung. Continuăm lupta cu reticența oamenilor de a înțelege că minorii sub 16 ani sunt copii”, a adăugat Elena Samoilă.

O altă campanie semnificativă a fost cea pentru eliminarea testelor de virginitate la cerere, o practică legală în România până în 2022. Campania „De testat”, derulată cu sprijinul agenției DDB România, a strâns peste 44.000 de semnături pentru a stopa această formă de violență ginecologică. „Mulți oameni au fost surprinși să afle că o astfel de practică încă exista în 2022”, afirmă experta din cadrul Centrului FILIA.

Statistici și percepții asupra violenței domestice

Violența domestică este un fenomen extins în România, influențat de inegalitățile de gen și norme sociale tradiționale.

Datele de la Centrul FILIA indică faptul că 1 din 4 români consideră acceptabil ca un bărbat să limiteze accesul partenerei la resursele financiare sau la cercul de prieteni, comportamente ce constituie forme de violență economică și socială.

În 2024, poliția a intervenit în peste 130.000 de situații legate de violența domestică, iar 12.985 de victime au primit servicii specializate, inclusiv 2.486 femei, 10.316 copii și 183 bărbați. În primele cinci luni ale anului, 25 de femei au fost ucise de parteneri sau foști parteneri, conform acelorasi date.

Centrul FILIA avertizează însă că aceste statistici reflectă doar o mică parte din realitate.

„Multe cazuri de violență domestică rămân neraportate din frică, stigmă, lipsă de informații sau blamarea victimei, inclusiv din partea autorităților, dar și din cauza finanțării inadecvate a serviciilor de suport”, punctează Elena Samoilă.

Problemele cu care se confruntă statul român

O problemă majoră identificată de ONG-uri este lipsa accesului la informații pentru public. „Campaniile ar trebui să ofere detalii despre ordinul de protecție provizoriu, ordinul de protecție obținut în instanță și monitorizarea agresorilor cu ajutorul brățărilor electronice, această din urmă măsură fiind recent introdusă în legislație și având potențial de salvare a vieților”, explică Samoilă.

Accesul la servicii pentru victime este limitat. Adăposturile, consilierea psihologică și suportul juridic suferă din cauza subfinanțării. De asemenea, formarea insuficientă a specialiștilor (polițiști, procurori, judecători, medici, asistenți sociali) duce la cazuri în care victimele nu sunt credibile sau sunt descurajate să depună plângeri.

„Este necesară o formare continuă a profesioniștilor care lucrează cu cazurile de violență domestică pentru a înțelege mai bine dinamica acestor relații”, adaugă expertul.

Pe termen lung, soluția sustenabilă se află în educație, susține specialista: „Copiii ar trebui să fie învățați despre egalitatea de gen, despre cum inegalitățile conduc la violență, ce înseamnă consimțământul și cum arată o relație sănătoasă.”

Violența de gen este o problemă comună și în alte state europene. Ce măsuri au fost adoptate pentru a combate acest fenomen?

Spania: Strategii guvernamentale și critici din comunitate

În Spania, datele oficiale indică o creștere de 12,1% a numărului de femei victime ale violenței de gen în 2023, atingând peste 36.000 de cazuri.

Guvernul a alocat 177 de milioane de euro pentru a contracara toate formele de violență de gen în cadrul unei strategii naționale care vizează perioada 2022–2025.

De asemenea, Ministerul Egalității a primit fonduri pentru a investi 2,4 milioane de euro în campanii de conștientizare până în 2025.

Cu toate acestea, reprezentanți ai organizațiilor destinate tinerilor critică lipsa de implicare a comunităților afectate în aceste campanii.

Franța: Buget semnificativ, dar insuficient pentru nevoile reale

În Franța, bugetul alocat combaterii violenței împotriva femeilor a depășit 184 de milioane de euro în 2023.

Cu toate acestea, Fundația Femeilor din Franța declară că suma necesară pentru a satisface nevoile reale s-ar ridica la aproximativ 2,6 miliarde de euro anual, echivalentul a 0,5% din bugetul național.

Numărul plângerilor legate de violența domestică a crescut cu 83% între 2018 și 2022, iar cazurile de violență sexuală s-au dublat în aceleași interval.

Lituania: Măsuri de protecție și fonduri europene

În Lituania, în iulie 2023 a fost introdus un ordin de protecție împotriva violenței domestice, permițând poliției să oblige agresorul să părăsească temporar locuința victimei. În primele trei luni, poliția a emis peste 26.000 de astfel de ordine.

Statul a alocat aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene pentru instruirea specialiștilor și informarea publicului. Au fost înființate centre de sprijin pentru victime, precum și platforme naționale de informare.

Cehia: Campanii susținute de organizații non-guvernamentale și fonduri externe

În Republica Cehă, campaniile de prevenire se realizează în principal prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale și sunt finanțate din fonduri externe. Campania Stopnasili.cz, sprijinită din fonduri norvegiene, furnizează materiale educaționale, podcasturi și desfășoară acțiuni publice pentru a atrage atenția asupra formelor de violență de gen, inclusiv violența online.

De asemenea, guvernul ceh a anunțat o campanie pentru 2025 axată pe siguranța femeilor în mediul digital. Statistici oficiale arată că aproape o treime dintre femeile cele de Cehă au fost victime ale violenței domestice, însă doar 5-10% din cazurile de viol sunt raportate autorităților.