Statisticile arată numărul românilor care trăiesc cu 63 de lei pe zi

În 2024, pragul de sărăcie relativă a fost stabilit la 23.262 lei pe an per persoană, echivalentul a aproximativ 63 de lei zilnic, conform datelor furnizate luni de Institutul Național de Statistică.

În termeni absoluți, numărul persoanelor afectate de sărăcie a fost de 3,59 milioane în 2024, conform rapoartelor statistice.

Bazată pe veniturile disponibile, fără a lua în considerare consumul din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost de 19,0% în 2024, înregistrând o scădere de 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.

Incidența cea mai ridicată a sărăciei s-a observat în rândul copiilor cu vârste între 0-17 ani (26,2%) și al tinerilor între 18-24 ani (22,2%).

Rata sărăciei pentru gospodăriile cu minori și tineri de 18-24 ani a fost de 22,6% în 2024, cu 8,6 puncte procentuale mai mare decât pentru gospodăriile fără minori și tineri.

Transferurile sociale au un impact semnificativ în reducerea ratei sărăciei.

Dacă în 2024 nu ar fi existat plăți pentru pensii și alte transferuri sociale, 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar majoritatea persoanelor vârstnice (84,8%) s-ar fi aflat în această categorie.

În 2024, 615.000 persoane cu vârsta de până la 65 de ani au trăit în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii, unde persoanele active au realizat activități în proporție de sub 20% din capacitatea lor totală.

RATA RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ

În anul 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, afectând aproximativ 5,3 milioane de persoane, conform statisticilor.

• Riscul de sărăcie și excluziune socială cuprinde persoanele care se confruntă cu cel puțin una dintre următoarele situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă, și/sau intensitate foarte redusă a muncii în gospodărie.

Comparativ cu 2023, acest indicator a scăzut cu 4,1 puncte procentuale, ceea ce corespunde cu o reducere de 740.000 de persoane.

Vârsta influențează semnificativ acest indicator, AROPE fiind mai ridicat în rândul persoanelor cu vârste între 0-17 ani (33,8%) și 18-24 ani (31,3%), și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%). Ponderea celor cu vârsta de 65 de ani și peste care se confruntau cu risc de sărăcie sau excluziune socială se ridica la 29,3%. În 2024, 17,3% din persoanele active, cu vârsta de 18 ani și peste, erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 37,5% din rândul celor neocupate.

Cea mai mare incidență a AROPE s-a observat în gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmate de gospodăriile cu mai mulți adulți și copii (37,2%) și cazurile monoparentale (36,5%).

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cel mai mare risc s-a înregistrat în rândul gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (34,7%), comparativ cu 17,6% în gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți.

Cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie sau excluziune socială în regiunea Sud-Est

Regiunea Sud-Est a înregistrat cea mai semnificativă rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială (39,7%), urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai scăzută rată s-a observat în București-Ilfov (12,0%).

Analiza detaliată a intersecției componentelor AROPE oferă date relevante pentru evaluarea impactului fiecărei componente asupra evoluției acestui indicator.

Din cele 5,3 milioane de persoane afectate de risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 se aflau în situația de risc de sărăcie, aceasta fiind cea mai frecvent întâlnită dintre cele trei condiții.

Dintre persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială, aproximativ 1.789.000 erau afectate doar de risc de sărăcie, fără a fi și în alte situații, 1.596.000 erau doar deprivate material și social sever și 82.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, fără a fi afectate de celelalte două condiții.

Privind intersecția dintre cele trei componente ale AROPE, 1.294.000 de persoane erau atât în risc de sărăcie cât și deprivate material și social sever, 157.000 erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, iar cele mai puțin afectate erau 21.000 de persoane care se aflau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii și erau deprivate material și social sever.

Aproximativ 355.000 de persoane se aflau în toate cele trei situații: erau expuse riscului de sărăcie, în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.