După patru ani de creștere economică, România a raportat prima scădere a PIB pe cap de locuitor comparativ cu media Uniunii Europene, cu Polonia luând un avans.

Conform datelor recente de la Eurostat, România se confruntă cu o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC). După o perioadă de patru ani de expansiune economică care a dus țara la 80% din media Uniunii Europene, acest indicator important a scăzut pentru prima oară, atingând 78% în 2024. Aceasta este o contrazicere puternică față de progresul realizat de țări precum Bulgaria și Grecia, care se apropii de media UE.

Este important de menționat că Regiunea București – Ilfov a registrat, conform celor mai recente statistici, 190% din PIB-ul pe cap de locuitor al UE, plasându-se astfel imediat după regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Totuși, imaginea la nivel național este diferită.

Ce reprezintă PIB/locuitor la PPC și importanța sa?

PIB pe cap de locuitor ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) este un indicator macroeconomic esențial, deoarece corectează PIB-ul nominal pentru a reflecta costul real al vieții și puterea de cumpărare a monedei în diferite țări. Acesta măsoară cât de multe bunuri și servicii poate achiziționa un cetățean cu venitul său, comparativ cu media europeană.

De exemplu, același coș de bunuri poate costa 100 de dolari în SUA și echivalentul a doar 50 de dolari în România. Astfel, 1 dolar în România are o putere de cumpărare mai mare decât 1 dolar în SUA. Utilizarea PIB-ului ajustat la PPC oferă o imagine mai clară asupra bunăstării interne și a capacității economice, mai ales în țările în dezvoltare, unde valorile nominale pot subestima semnificativ nivelul de trai.

Importanța acestui indicator se regăsește în mai multe aspecte:

• Nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai ridicat indică un standard de viață superioară, cu acces crescut la bunuri și servicii, infrastructură dezvoltată și servicii publice de calitate. O scădere a acestuia sugerează o deteriorare a bunăstării.

• Atrăgerea investițiilor: Țările cu un standard de viață mai bun și o putere de cumpărare mai mare sunt, în mod uzual, mai atrăgătoare pentru investitori, care caută piețe solide și forță de muncă productivă.

• Influența asupra politicii publice: Datele legate de PIB/locuitor la PPC sunt utilizate de organizațiile europene pentru a aloca fonduri structurale și de coeziune. O scădere a PIB-ului poate ridica semne de întrebare cu privire la utilizarea eficientă a acestor fonduri.

• Stabilitatea economică și socială: O creștere a bunăstării contribuie la stabilitate socială și politică. O stagnare sau o scădere pot genera frustrare în rândul populației și presiuni asupra guvernului.

• Competitivitate: Un PIB/locuitor la PPC scăzut poate indica o productivitate mai redusă a muncii, o structură economică mai puțin diversificată sau o dependență excesivă de sectoare cu valoare adăugată mică, afectând competitivitatea țării.

Un exemplu relevant: Dacă în SUA o cămașă costă 10 dolari și în România este disponibilă pentru 40 de lei, trebuie să convertim sumele pentru a putea face o comparație corectă. Astfel, având în vedere rata de schimb, cămașa din România ar costa echivalentul a 30 dolari, iar PPC ar fi de 30/10, rezultând 3.

Adică, pentru fiecare 1,00 dolar cheltuit pe o cămașă în SUA, este necesar un coș de 3 dolari în România pentru a achiziționa produsul similar.

Contextul României: De la o ascensiune considerabilă la stagnare?

În ultima perioadă, România a beneficiat de o dezvoltare notabilă, depășind în 2023 Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și atingând 80% din media europeană. În 2021, procentul era de 74%, iar această creștere a continuat până anul trecut, însă acum Polonia ne-a depășit.

În urmă cu un deceniu, România a înregistrat cea mai rapidă convergență economică, conform Eurostat, bazată pe PIB-ul pe cap de locuitor la standardul puterii de cumpărare.

Pe de altă parte, în țări dezvoltate precum Luxemburg sau Suedia, nivelul de trai (măsurat la PPC) a scăzut în ultimii zece ani față de standardul mediu european, conform datelor Eurostat.

Luxemburg, Irlanda și Olanda continuă să rămână în topul clasamentului în ceea ce privește nivelul de trai, în timp ce bulgarii, grecii și letonii sunt pe ultimele locuri.

Potrivit economistului Andrei Rădulescu, "procesul de convergență economică nu este întotdeauna linear, cum sugerează perspectivele mai multor state din Europa Centrală și de Est, afectate de crize globale, precum Marea Criză Financiară sau pandemia de coronavirus, și de tensiunile geopolitice. Aceste evenimente au avut efecte asimetrice asupra țărilor din lume și din Europa."

Care sunt posibilele explicații pentru scăderea sau încetinirea convergenței?

• Diferențele în performanța economică: Chiar dacă economia României a crescut, ritmul de creștere poate fi mai lent comparativ cu al altor state, iar beneficiile nu se resimt uniform în bunăstarea populației.

• Inflația și pierderea puterii de cumpărare: Creșterea inflației afectează puterea de cumpărare a veniturilor, chiar și când PIB-ul nominal se majorează. Dacă prețurile cresc mai repede decât salariile, bunăstarea cetățenilor suferă.

• Migrarea forțată: Plecarea unui număr mare de români în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, deși poate influența statisticile PIB-ului pe cap de locuitor (prin împărțirea la o populație mai mică), are efecte negative pe termen lung asupra productivității și a forței de muncă.

• Structurile economice: O dependență excesivă de sectoare cu valoare adăugată mică, lipsa investițiilor în domenii strategice cu potențial de creștere (precum cercetarea și inovația) pot accelera stagnarea.

• Provocările fiscale și ale bugetului: Gestionarea deficitelor bugetare și necesitatea consolidate fiscale pot impune măsuri de austeritate, care, pe termen scurt, pot cauza o scădere a consumului și a investițiilor.

• Impactul crizelor externe: Conflictele geopolitice și volatilitatea piețelor de energie și materii prime, alături de încetinirea economiei zonei euro, pot afecta negativ economia României, profund integrată în UE.

Comparativ cu Bulgaria și Grecia

Este îngrijorător faptul că Bulgaria și Grecia, țări care anterior se situează mai jos față de România la acest indicator, se apropie cu rapiditate de nivelurile economice românești.

Bulgaria, deși a înregistrat 64% din media UE în 2021, a avut o creștere constantă în ultimii ani, atingând 66% din media UE în ultimele patru. Grecia, de asemenea, a crescut de la 68% în 2021 la 70% anul trecut.

Această tendință sugerează că, în timp ce România se confruntă cu provocări interne și externe, vecinii săi au reușit să implementeze reforme economice sau să beneficieze de condiții favorabile care le permit o convergență mai rapidă.

Încheiere

Scăderea sau stagnarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la PPC în România, în condițiile în care alte state din regiune progresează, este un semn ce necesită o analiză aprofundată și o reacție rapidă din partea decidenților. Este esențial să se inițieze reforme și politici coerente care să sprijine creșterea economică, să îmbunătățească productivitatea, să controleze inflația și să asigure o distribuție echitabilă a bogăției, pentru ca România să-și reia calea către o convergență reală și durabilă cu media Uniunii Europene.