Decesul unuia dintre infractorii care au popularizat termenul „Sindromul Stockholm”
Unul dintre infractorii care au contribuit la definirea termenului de „Sindromul Stockholm” a decedat la vârsta de 78 de ani, conform informațiilor oferite de Rai News și citate de Rador Radio România.
Clark Olofsson a câștigat notorietate internațională în 1973, în urma unui jaf bancar efectuat în capitala Suediei. În timpul sechestrului de șase zile, ostaticii lui Olofsson au început să dezvolte simpatii pentru el și complicele său, apărându-i în fața autorităților și devenind ostili față de polițisti.
Acest incident a condus la formularea unui concept psihologic care descrie cum victimele răpirilor pot dezvolta o legătură emoțională cu răpitorii lor. Olofsson a murit în urma unei lungi suferințe, conform unei declarații făcute de familia sa pentru ziarul suedez Dagens Etc.
Detalii despre jaful din 1973
Un alt infractor, Jan-Erik Olsson, a luat ostatici trei femei și un bărbat într-o bancă, solicitând ca Olofsson, cu care se împrietenise în închisoare, să fie adus din penitenciar la bancă. Autoritățile suedeze au acceptat cererea, iar Olofsson a pătruns în bancă, înconjurată de poliție.
Olofsson a reușit să o convingă pe una dintre ostatice, Kristin Enmark, să discute la telefon cu prim-ministrul suedez în numele tâlharilor.
Ea a cerut să fie lăsată să părăsească banca alături de răpitori, afirmând: „Am încredere deplină în Clark și în bărbatul care ne-a sechestrat. Nu ne-au făcut nimic. Dimpotrivă, au fost foarte amabili. Credeți sau nu, ne-am simțit foarte bine aici.”
În timpul mai multor apeluri telefonice, Enmark a exprimat temeri că răpitorii săi s-ar putea răni din cauza intervenției poliției și le-a apărat acțiunile repetat. În memoriile sale, ea a menționat despre Olofsson: „Mi-a promis că se va asigura că nu mi se va întâmpla nimic și am decis să-l cred. Aveam 23 de ani și mă temeam pentru viața mea,” conform detaliilor oferite de BBC.
După șase zile, situația cu ostatici a luat sfârșit când ofițerii de poliție au intervenit, spargând acoperișul și utilizând gaze lacrimogene pentru a-i imobiliza pe agresori.
Conceptul de „Sindromul Stockholm”, creat de un psihiatru suedez
Initial, ostaticii au fost reticenți în a-i părăsi pe răpitori din teama de a nu fi uciși de forțele de ordine. Mai apoi, aceștia au refuzat să depună mărturie împotriva lui Olofsson și Olsson.
Asemenea discuții continuă să aibă loc și azi în rândul experților, aceștia întrebându-se dacă sindromul Stockholm ar putea fi considerat o tulburare psihiatrică sau un mecanism de apărare în fața unor situații traumatice.
Termenul a fost introdus de criminologul și psihiatrul suedez Nils Bejerot pentru a explica reacțiile de atașament nejustificat ale unor victime față de răpitorii lor.
Conceptul a devenit mai cunoscut în anul următor, când Patty Hearst, moștenitoare a unui ziar californian, a fost răpită de un grup de militanți.
Într-un interviu din 2021 pentru podcastul Sideways de la BBC, Enmark a exprimat critici la adresa ideii de sindrom Stockholm, afirmând: „Este o formă de învinovățire a victimei. Am făcut tot ce am putut pentru a supraviețui.”
Olofsson, un recidivist, a petrecut o mare parte a vieții sale în închisoare. Cea mai recentă eliberare a avut loc în 2018, după ce a ispășit o pedeapsă pentru infracțiuni legate de droguri în Belgia. În 2022, actorul Bill Skarsgård l-a interpretat pe Olofsson în serialul „Clark” disponibil pe Netflix.
