Analiză detaliată: Un economist român subliniază beneficiarii reali ai surplusului bugetar din ultimii ani, subliniind o realitate mai complexă.

În 2024, colectarea veniturilor fiscale și contribuțiilor (CAS și CASS) a înregistrat o îmbunătățire semnificativă comparativ cu 2023. Astfel, încasările din aceste categorii au crescut în ponderea totală a PIB-ului de la 25,9% la 29,2%, evidențiind un salt remarcabil într-un singur an. Totuși, provocarea principală rămâne creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile și pensiile, potrivit economistului Victor Giosan, într-o analiză publicată pe Contributors.

Victor Giosan observă cu surprindere și amărăciune incapacitatea de a duce o discuție rațională și bazată pe fapte cu privire la cele mai eficiente metode de reducere a deficitului bugetar, în contextul unei avalanșe de dezinformare, uneori involuntare, dar adesea evidentă.

• Economist cu experiență, Victor Giosan a contribuit la diverse programe de consultanță pentru UE, USAID, DfID, Banca Mondială, Consiliul Europei, UNDP și UNICEF în: România, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova și Tadjikistan. Din 2018, el ocupă funcția de consilier de nivel înalt al Uniunii Europene în domeniul reformei administrației publice pentru guvernul Republicii Moldova.

Este incontestabil faptul că în democrațiile liberale, clasa mijlocie joacă un rol esențial – stabilitatea democratică, statul de drept și libertățile civile depind de existența unei clase mijlocii robustă. Totuși, această clasă nu este omogenă și cuprinde antreprenori, liber profesioniști, angajați în sectorul privat și public, fermieri și rentieri, fiecare având interese diferite.

Din păcate, din cauza sistemului educațional deficit din România privind pregătirea civic-politică a cetățenilor, ideile economice și politice ale clasei mijlocii sunt influențate de modă, rețele sociale și mass-media, ceea ce a dus la o percepție simplificată a imaginii Antreprenorului care a fost deificat. Următoarele paragrafe vor aborda miturile care circulă în rândul clasei mijlocii.

Mitul 1: Politicienii și clienții lor reprezintă principala categorie de beneficiari ai ”dezmățului” bugetar recent.

Analizând datele, se observă că România are o pondere constantă a angajaților din sectorul public în raport cu totalul angajaților, fiind poziționată în partea inferioară a clasamentului la nivelul UE și OECD. De asemenea, România se confruntă cu o rată de ocupare scăzută, conform statisticilor Eurostat și ILOSTAT. Ponderea personalului din sectorul public în totalul populației ar trebui analizată, deoarece aceasta reflectă cererea pentru servicii publice esențiale.

Datele relevă că România nu suferă de o expansiune a sectorului public, ci mai degrabă de o insuficientă ocupare a forței de muncă. Mărimea sectorului public depinde de nivelul de dezvoltare economică și de criteriile Uniunii Europene, așadar, alegerea de a face parte din UE impune și un nivel ridicat al bunăstării sociale.

Cine sunt adevărații beneficiari ai derapajului bugetar?

În 2024, un astfel de derapaj bugetar a avut anumiți beneficiari, cum ar fi:

• a. Colectarea veniturilor fiscale a crescut semnificativ în 2024 comparativ cu 2023, de la 25,9% la 29,2% din PIB, ceea ce constituie o îmbunătățire remarcabilă.
• b. Cheltuielile cu salariile și pensiile au crescut, ceea ce a dus la o majorare a deficitului bugetar cu aproape 70% în raport cu 2023, iar ponderea acestuia în PIB a crescut de la 5,68% la 8,65%.
• c. Conform statisticilor, beneficiarii direcți ai acestor cheltuieli sunt aproximativ 4,7 milioane de pensionari, 200.000 de pensionari speciali și 1,3 milioane de angajați din sectorul bugetar, ceea ce totalizează cam 6,3 milioane de votanți.
• d. Există, de asemenea, beneficiari indirecti precum antreprenorii și companiile care au beneficiat de vânzările susținute de acești bani.

De ce s-a ajuns aici?

După încheierea pandemiei, s-au manifestat tendințe de populism, în special din partea PSD și PNL, care nu au abordat corespunzător derapajul bugetar, generat de modificările fiscale anterioare.

Analizele echipei Romanian Economic Monitor (RoEM) arată că inegalitățile de venituri în România au fost atenuate cu prețul creșterii deficitului bugetar, iar politicile clare au fost evitate. Aceasta indică o problemă fundamentală în stabilirea unui contract social transparent între cetățeni și clasele politice.

Este important de menționat că inegalitățile în economia de piață nu sunt străine, având un rol stimulativ pentru dezvoltare, dar se impune o discuție profundă privind limitele acestora.

De asemenea, analizele demonstrează că inegalitățile de venituri în România s-au redus și se situează în medie în UE, ceea ce contestă ideea că ascensiunea extremei drepte populiste este direct legată de inegalități.

Încheiere

Comparativ cu alte state din UE și OECD, România nu are un sector public supradimensionat, ci mai degrabă unul redus. Aceasta se leagă de cerințele și standardele Uniunii Europene, ceea ce implică o reformă serioasă a sectorului public, în special în domeniile sănătății și educației, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. Implementarea reformelor necesită timp, iar reforma teritorială ar putea dura câțiva ani.

Este urgent să se abordeze chestiunile din administrația publică pentru a asigura o distribuire justă a efortului de consolidare a bugetului, necesitând măsuri încă de acum. Aceste reforme sunt esențiale nu doar pentru eficiența bugetarării, ci și pentru imaginea etică a statului.