Studiu: Pandemia de COVID-19 a intensificat îmbătrânirea cerebrală, chiar și la persoanele neinfectate

Studiu: Pandemia de COVID-19 a intensificat îmbătrânirea cerebrală, chiar și la persoanele neinfectate
Productie masti de protectie, Foto: Profimedia Images/Vladimir Smirnov/TASS

O cercetare desfășurată pe un eșantion de aproximativ 1.000 de adulți sănătoși a pus în evidență faptul că pandemia de COVID-19 a accelerat procesul de îmbătrânire a creierului acestora.

Intitulat „Accelerated brain ageing during the COVID-19 pandemic” (Îmbătrânirea accelerată a creierului în timpul pandemiei de COVID-19), studiul a fost publicat recent în prestigioasa revistă Nature Communications.

Conform studiului, baza de date „Biobank” din Marea Britanie, care include informații de neuroimagistică pentru peste 15.000 de cetățeni britanici, a fost utilizată împreună cu tehnologia de învățare automată pentru a dezvolta un model care să prezică vârsta cerebrală.

Specialiștii de la Universitatea din Nottingham au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a evalua 996 de indivizi care au trăit în perioada pandemiei, aplicând un model pentru a estima „vârsta cerebrală”, adică percepția asupra vârstei creierului comparativ cu vârsta cronologică a subiecților.

Rezultatele au arătat că „pandemia accelerează considerabil îmbătrânirea cerebrală”, în medie cu 5,5 luni. Efectele au fost observate și la cei care nu au fost infectați cu virusul. Cercetătorii au notat o îmbătrânire mai apreciabilă în rândul bărbaților și al persoanelor din medii socio-economice defavorizate.

Descoperirea a surprins comunitatea științifică

Deși mecanismele precise ale îmbătrânirii rapide a creierului nu sunt pe deplin lămurite, cercetătorii presupun că „stresul cronic, legat de factori asociați pandemiei, precum izolarea socială, nesiguranța economică și grijile de sănătate”, ar putea fi o explicație validă.

Anterior, studiile au demonstrat că izolarea socială și sentimentul de singurătate pot modifica creierul în moduri care accelerează îmbătrânirea.

„Acest studiu subliniază influența mediului cotidian asupra sănătății creierului, nu doar a bolilor”, a afirmat Dorothee Auer, profesor de neuroimagistică și autor principal al studiului.

„Deși pandemia a creat presiuni semnificative, mai ales pentru cei deja vulnerabili, nu se poate încă determina dacă schimbările observate sunt reversibile, dar există speranțe promițătoare”, a adăugat aceasta.

Pentru cei infectați cu coronavirus, declinul cognitiv a fost evident

Pe durata pandemiei, deși toate creierele au arătat semne de îmbătrânire sporită, doar participanții care au contractat COVID-19 între două scanări cerebrale au manifestat un declin în abilități cognitive, cum ar fi capacitatea de adaptare mentală și rapiditatea procesării informației.

„Acesta indică faptul că, în absența infecției, efectul pandemiei asupra îmbătrânirii creierului este probabil să nu cauzeze simptome evidente”, conform sintezei studiului efectuate de Universitatea din Nottingham.

„Rezultatele subliniază importanța abordării inegalităților în sănătate și a celor socio-economice, alături de factorii stilului de viață, pentru a contracara îmbătrânirea cerebrală accelerată”, se concluzionează în cercetare.

„Eforturile continue de cercetare și politici adaptate sunt cruciale pentru a ameliora sănătatea creierului în eventualele crize viitoare de sănătate publică.”

Recomandari
Show Cookie Preferences