Un japonez asistă la alegeri în România, după ce Japonia s-a arătat îngrijorată de rețelele sociale. „Va fi un subiect de discuție global” / Ce concluzii a tras
Kentaro Okada, reporter și lider al biroului din Viena al Kyodo News, o agenție importantă de știri din Japonia.
Kentaro Okada a fost corespondent în România în perioada alegerilor prezidențiale. Acesta a oferit o perspectivă asupra procesului electoral din rolul său de observator neutru, venind dintr-o țară cu o democrație bine consolidată și un civism recunoscut, bazată pe tehnologii avansate.
Cu toate că progresul tehnologic este de apreciat, Okada subliniază faptul că Japonia nu este imună la influențele contemporane, unde rețelele sociale joacă un rol important în alegerile politice. Spre deosebire de România, Japonia beneficiază de avantajul interacțiunilor directe între politicieni și cetățeni, un aspect ce nu poate fi distorsionat la fel ca în mediul online.
„În Japonia, campania electorală are o prezență vizibilă şi activă pe străzi, cu candidați care circulă în automobile speciale și se întâlnesc cu comunitățile timp de aproape două săptămâni premergătoare votului”, a explicat jurnalistul japonez.
„Au fost organizate bine”
Kentaro Okada a observat o abordare diferită a procesului electoral între România și Japonia. În calitate de conducător al biroului de la Viena, acesta acoperă 14 țări, inclusiv din Europa Centrală, de Est și Balcani. Alegerile din România i-au lăsat o impresie pozitivă: „Au fost organizate bine”.
Referitor la influența rețelelor sociale, Okada menționează că anularea alegerilor din anul trecut a stârnit un interes crescut și în Japonia, deoarece la acea vreme se desfășurau alegeri locale în care campaniile se realizau și pe platformele sociale.
Se aștepta la reglementări mai stricte
Pe durata șederii sale în România, a monitorizat conturile de Facebook și TikTok ale candidaților, dar și informațiile locale despre dezbaterile televizate. Kentaro Okada s-a așteptat la o intesificare a controlului asupra conținutului electoral pe rețelele sociale, în urma anulării alegerilor din noiembrie, însă acest lucru nu a fost observat.
„Modul în care putem aborda influența semnificativă a rețelelor sociale asupra campaniilor electorale va deveni un subiect de discuție internațional. M-a intrigat felul în care a gestionat România această situație, având în vedere lipsa reglementărilor stricte referitoare la utilizarea rețelelor sociale, chiar și după anularea alegerilor.”
„Imposibilitatea de a evita influența rețelelor sociale asupra alegerilor sugerează că va dura până vom putea înțelege și măsura efectele acestora. Rămâne de discutat unde se situează influența pozitivă în contrast cu cea negativă a platformelor sociale”, a concluzionat jurnalistul japonez.
