Val de dezinformare pe TikTok, predominant din Diaspora. Impactul asupra alegerilor viitoare.

Petrecând doar câteva ore pe TikTok, te poți confrunta cu un flux alarmant de dezinformare și ură, mare parte dintre acestea venind din diaspora românească. Se ridică întrebarea cu privire la influența pe care aceste informații false o vor avea asupra alegerilor prezidențiale din 2025.

Am avut ocazia să citesc reportaje și corespondențe din diaspora, în care români care au plecat din țară acum mulți ani împărtășesc motivele pentru care votează, ce anume îi preocupă și care sunt așteptările lor față de următorul președinte.

Mulți dintre aceștia se simt frustrați, obosiți de viața în străinătate și îngrijorați de viitor. Indiferent de preferințele lor politice, fiecare are argumente valide. Nu există români mai buni sau mai răi; datele sugerează clar că diaspora se va mobiliza într-un număr semnificativ pentru aceste alegeri.

Aceasta este o veste bună pentru democrație.

„Știrile” false de pe TikTok care provoacă panică

Un alt aspect îngrijorător este proliferarea dezinformării și urii pe TikTok. Am observat mai multe clipuri video și postări care circulau cu mii de distribuiri, purtând informații falsificate.

Activitatea pe TikTok a prezentat o fotografie în care se afirmă: „Consulatul din Castellon, Spania, este închis în ziua alegerilor”. Autorul a adăugat că românii din diasporă au început să trimită imagini cu secții de votare închise, venind astfel cu avertismente că nu vor putea vota.

În realitate, placheta din fotografie indică doar că oficiul consular nu va opera în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, și oferă un număr de telefon pentru urgențe.

Un corespondent din Spania a verificat informația referitoare la secțiile de votare din Castellon și a aflat că toate acestea sunt deschise și funcționează.

Acestea sunt amplasate în alte locații, iar cei care doresc să voteze se află la curent cu pozițiile lor. Dreptul la vot pentru românii din Castellon este asigurat și nu a fost restricționat.

O altă persoană a publicat date alarmante sugerând că există „143.668 de votanți cu vâsta de peste 100 de ani în România,” încercând să sugereze o fraudă electorală. De asemenea, un candidat la alegeri a menționat, recent, despre decedații care figurează pe listele electorale.

În realitate, Institutul Național de Statistică informează că în România numărul persoanelor cu vârsta de peste 100 de ani este de aproximativ 13.000. Sigur, această cifră poate fluctua, dar nu este comparabilă cu un număr atât de mare.

Postarea care a generat această dezinformare a fost distribuită de aproape 4000 de ori, iar informațiile greșite se propagă rapid pe internet, cu dificultăți în a le opri.

Referindu-ne la numărul votanților, o altă persoană de pe TikTok se întreabă de ce Autoritatea Electorală Permanentă a raportat doar 1.016.350 de cetățeni români rezidenți în străinătate cu drept de vot pentru acest scrutin, când premierul a afirmat că există 6,5 milioane de români în afaceri.

Paralela între aceste cifre sugerează o potențială fraudă electorală. Ar putea premierul să clarifice acum de unde provine această estimare? În realitate, niciodată numărul românilor din străinătate care au votat nu a depășit un milion (în 2024, au fost circa 900.000).

Practic, comparăm lucruri diferite: românii cu domiciliul în străinătate nu se corelează cu numărul persoanelor care credem că locuiesc în afara țării.

Mai apare un alt cap de listă de conspirație: în Reutlingen, Germania, cineva susține că ar fi prea mult tuș pe ștampile, astfel încât voturile românilor să fie invalidate.

Un alt utilizator din Germania acuză autoritățile că ar fi mutat secțiile de votare intenționat pentru a împiedica accesul românilor.

Această conspirație pare a fi parte dintr-un plan „globalist”, anti-suveranist, care transcende granițele României.

Ce măsuri pot lua autoritățile?

Este dificil să găsim o modalitate eficientă de a combate răspândirea dezinformării în acest context. Ce ar trebui să facă autoritățile? Să emită comunicate de presă pe TikTok de fiecare dată când un fals apare? Aceasta ar putea fi o opțiune, dar eficiența ar rămâne incertă.

Recent, Ministerul Afacerilor Externe a intervenit pentru a dezminți informațiile despre o listă neagră cu politicieni români, care ar fi vizate de sancțiuni americane, listă ce fusese difuzată atât pe TikTok cât și prin intermediul unui post de televiziune.

În același timp, secretarul de stat a negat zvonurile privind un accident în care ar fi fost implicat președintele României.

Aceasta este o bătălie necesară, însă este îngrijorător să știm că mulți votanți vor fi influențați de aceste falsuri.

Mai alarmant este că, în acest climat delicate, un candidat pro-occidental a publicat recent imagini fără a oferi dovezi că sunt autentice. Experții au confirmat că acestea sunt alterate, dar informația s-a răspândit rapid, devenind greu de oprit.

Astfel, ce așteptări putem avea de la cetățeni, când mulți politicieni de seamă sunt implicați în acest tip de comportament?