Vești bune pentru români. Guvernatorul Isărescu, cu o viziune rezervată

După o perioadă de șase luni de scădere a ritmului de creștere a salariilor, aprilie a adus o revigorare semnificativă în acest domeniu. Comparativ cu aceeași lună a anului anterior, salariul mediu net a crescut cu peste 14%, complicând misiunea Băncii Naționale de a controla inflația.

Aceste majorări salariale sunt o veste îmbucurătoare pentru majoritatea populației. Totuși, bancherii centrali rămân prudenți în fața creșterii salariilor. Aceasta se datorează faptului că sumele suplimentare la salarii tind să se îndrepte spre consum, care în România depinde mult de importuri. În plus, creșterea salariilor contribuie la inflația prețurilor, ceea ce contravine eforturilor lui Isărescu.

În termeni anuali, raportul din octombrie 2023 a arătat o creștere a salariilor de 17,06%. Această cifră a scăzut la 17% în noiembrie și la 15% în decembrie. În ianuarie, creșterea salarială a fost de 14,2%, cu o mică diminuare la 14% în februarie. Martie a adus o stagnare, cu o inflație salarială de 13,8%, dar din aprilie 2024, indicele a urcat din nou peste 14%.

Datele referitoare la creșterea salariilor au fost publicate vineri de INS, care a evidențiat creșteri semnificative, în special în industrii precum cea petrolieră (aproape 40%) și în sectorul farmaceutic sau petrochimic, unde salariile au crescut cu peste 25-30%.

h2: De ce îngrijorările lui Isărescu cu privire la salarii

• Accelerarea creșterii salariale pe cap de angajat, semnificativă la 18,5% (+0,9 puncte procentuale în comparație cu trimestrul III 2023), a fost însoțită de o stagnare a creșterii productivității muncii (2,7%). Diferența mare dintre aceste două aspecte continuă să genereze presiuni inflaționiste legate de costurile muncii.
• Este crucial ca evoluția creșterilor salariale, care au fost extrem de consistente, să fie echilibrată cu cea a productivității muncii, pentru a permite o revenire treptată a ratei inflației la valori acceptabile și pentru a preveni pierderile de competitivitate ale economiei românești.
• Creșteri salariale suplimentare ar putea duce la abateri semnificative ale inflației de la traiectoria așteptată. Incertitudinile și riscurile asupra previziunilor inflației derivă din politicile fiscale și de venituri viitoare, incluzând evoluțiile salariilor din sectorul public și impactul noii legi a pensiilor.
• Pe măsură ce puterea de cumpărare a populației se redresează și apoi se consolidează, consumul privat va redeveni principalul motor al creșterii economice. Evoluția constantă a venitului disponibil real al gospodăriilor va depinde de continuarea procesului de dezinflație și de majorările salariale din sectorul privat, dar și din sectorul public, având în vedere noile creșteri anunțate ale salariului minim. Se preconizează, de asemenea, o expansiune semnificativă a transferurilor sociale, aferente noii legi a pensiilor care va intra în vigoare în septembrie, și aplicarea algoritmului standard de indexare ce va demara în ianuarie 2025.
• În continuare, industria autohtonă se confruntă cu provocări multiple datorită cererii externe reduse, în timp ce creșterile salariale continuă.

(sursa: Raport recent asupra Inflației - mai 2024) Cele mai mari valori ale salariilor nete s-au regăsit în sectorul serviciilor IT (inclusiv servicii informatice) cu 11971 lei, iar cele mai mici în industria de îmbrăcăminte, cu 2787 lei.

h2: Comparație aprilie 2024 - martie 2024

Cele mai semnificative creșteri ale salariilor s-au înregistrat în următoarele domenii:

• cu 35,5% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, 27,4% în extracția cărbunelui;
• între 10,0% și 16,0% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie, și a produselor rezultate din prelucrarea țițeiului, precum și în producția de cauciuc și mase plastice;
• între 4,0% și 8,5% în diverse activități extractive, repararea și întreținerea mașinilor și echipamentelor, agricultură și silvicultură, precum și în industria construcțiilor metalice.

Scăderile în câștigul salarial mediu net față de martie 2024 au fost cauzate de bonusuri ocazionale anterioare, cum ar fi primele anuale sau pentru performanțe deosebite, precum și datorită scăderilor de producție sau cazuri de nerealizare a încasărilor, inclusiv angajări recente cu salarii sub medie.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net pe secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel:

• cu 34,6% în fabricarea produselor din tutun;
• între 9,5% și 15,0% în producția de băuturi, activități de asigurări, activități de editare, telecomunicații, și producția de conținut multimedia;
• între 3,0% și 6,0% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, servicii IT, fabricarea de mașini, și activități profesionale.

În sectorul public, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în luna aprilie 2024, cu -1,7% în educație și -0,1% în sănătate, în timp ce în administrația publică a crescut cu 1,4%.