Viziunea unei românce observatoare asupra alegerilor din Republica Moldova: „Intervențiile sunt deosebit de sofisticate comparativ cu România. Kremlinul folosește toate metodele posibile”

Elena Calistru, observatoare la alegerile politice din România timp de două decenii, președinte al Funky Citizens, a fost prezentă la primul tur al alegerilor din Republica Moldova.

• În cadrul referendumului pentru aderarea la UE și în primul tur al alegerilor prezidențiale, la Chișinău, a identificat un sistem de corupție mai greu de demonstrat decât în România. „În unele zone din țara noastră, primarii se așază la ușa secției de votare, creând o presiune subtilă asupra alegătorilor”. În Moldova, intervențiile provenite de la Moscova nu sunt evidente, ci mai degrabă ascunse.

-Elena Calistru, cum ai perceput moldovenii în comparație cu românii la alegerile din Moldova?

-Nu sunt mai puțin avansați. Dimpotrivă, nivelul lor de intervenție electorală este mult mai sofisticat decât în România. Kremlinul utilizează toate resursele disponibile, ceea ce este confirmat de investigațiile de presă.

Modificarea alegerilor se realizează prin canale financiare, nu evident

-Ce înseamnă că moldovenii au o intervenție electorală mai „evoluată”?

-În Republica Moldova, observatorii nu pot decât să constată desfășurarea decentă a procesului electoral, care este extrem de transparent. Jurnaliștii au acces la camerele de filmat în secțiile de votare, inclusiv în timpul numărării voturilor. Totul a fost documentat video.

În plus, observatorii au fotografii cu modul în care ar trebui să apară secțiile de votare, asigurând astfel o organizare corectă a alegerilor, un aspect care lipsește în România.

-A fost o implicare financiară?

-Din experiența alegerilor anterioare din Moldova, fondurile nu au fost transmise în mod tradițional. Banii nu au fost dați direct, ci au fost transferați prin canale bancare. În plus, la numărătoarea voturilor nu există acum procesele de anulare a voturilor care erau întâlnite anterior.

„În anii 2000, speram că în 20 de ani nu va mai fi nevoie de observatori. Dar iată că e nevoie”

-De ce este necesară prezența observatorilor atât în Moldova, cât și în România?

-Pro Democrația, care avea cei mai mulți observatori la începutul anilor 2000, își dorea ca în 2024 să nu mai fie nevoie de observatori clasic.

Adevărul este că și noi speram că această activitate nu va mai fi necesară, dar alegerile recente din iunie arată că nevoia de observatori este în creștere, nu în scădere. Eu personal am fost observator timp de 20 de ani, începând din 2004.

Problemele întâmpinate la alegerile din România

-De ce este necesară prezența observatorilor?

-Există numeroase probleme persistente în sistemul electoral românesc.

-Ce înseamnă „hărnicia”?

-De exemplu, dacă cineva verifică anunțul Autorității Electorale Permanente despre tragerea la sorți a membrilor birourilor secțiilor de votare, va observa comentarii de la persoane totale necunoscute, care susțin că toți cei aleși sunt angajați ai Primăriei.

În Giurgiu, o secție de votare era situată chiar lângă biroul primarului, iar primarul stătea la ușa secției, generând o presiune misterioasă asupra alegătorilor.

Hărnicia se referă la aceste încercări de a demonstra performanța la nivel central.

Campania electorală influențată de șantaje.

-Mai ai exemple?

-De exemplu, am ajuns la o secție de votare dintr-o comună limitrofă Bucureștiului unde strada adiacentă era doar parțial asfaltată cu fonduri de la PNDL. Primarul a sugerat alegătorilor că nu va finaliza asfaltarea fără un procent de voturi covârșitor pentru partidul său.

Șantajul de acest tip este frecvent, uneori chiar mai sofisticat. Este suficient să ai zeci de oameni la secția de votare, fără a fi nevoie de un sistem rudimentar de mită.

„Prezența observatorilor descurajează fraudarea”

-Cum se poate anula un vot? Se află o comisie acolo cu observatori.

-Nu toate partidele sunt prezente în toate secțiile de votare, și partidele mai mici nu au suficiente resurse pentru a recruta observatori. La orele de vârf, oboseala poate duce la greșeli care duc la voturi anulate. Prezența observatorului descurajează aceste practici.

-Ce părere ai despre cazurile lui Clotilde Armand și Radu Mihaiu din centrul Bucureștiului?

-Sincer, nu am o părere formată. Este responsabilitatea autorităților să explice dacă există suspiciuni. Problema majoră este că justiția nu funcționează eficient, și astfel rămânem cu suspiciuni fără răspuns.

-Ce semnifică asta?

-Înseamnă că legea nu definește fraudarea electorală în termenii clari pentru cetățeni. Chiar dacă aceștia reclamă o fraudă, în termeni legali, aceasta trebuie să fie demonstrată că a influențat rezultatul alegerii.

-Deci, justiția adesea închide ochii.

-Exact, în mod eronat se consideră că eventualele fraude nu au modificat rezultatul alegerilor.

Alegeri prezidențiale anticipate foarte contestate în România.

-Cred politicienii că suntem naivi?

-La viitoarele alegeri, se așteaptă o competiție strânsă. Fiecare vot va conta enorm, inclusiv eventualele erori de numărare. Acestea ar putea afecta considerațiile fiecărei candidaturi în întreaga țară.

Pentru alegerile parlamentare, un număr mic de voturi poate decide cine va forma majoritatea. Se observă că există strategii care sugerează rezultatele dinainte, în ciuda aranjamentelor politice.

Importanța votului în societate.

-De ce să votez? "Îmi fură votul".

-Abordarea mea diferă, cred că nu putem ignora impactul semnificativ al alegerilor. Sigur, factorii externi joacă un rol crucial, dar oamenii sunt mai conștienți decât credem.

De exemplu, în timpul Referendumului pentru Coaliția pentru Familie, toată lumea a investit masiv pentru a motiva cetățenii să voteze, dar rezultatul a fost o prezență redusă. Aceasta demonstrează că, în final, votul rămâne o alegere personală.

„În societatea modernă, schimbarea necesită timp.”

-Se discută foarte mult despre politică în familii. Care e opinia ta?

-Este un lucru pozitiv. Oamenii sunt interesați, există o dezamăgire cu privire la alegerile trecute, dar soluțiile nu vin instantaneu.

Consider că, în esență, problema este legată de așteptări. Schimbarea nu se produce de pe o zi pe alta, iar în istoria modernă rareori observăm transformări rapide.

Lipsa dialogului uman real.

-Cât de validă este afirmația: Votul este răul cel mai mic?

-Personal, nu cred în ideea răului cel mai mic. Există întotdeauna speranța de schimbare. Este o greșeală să ne plasăm speranțele în politicieni sau să ne creăm eroi fictivi.

Este esențial să ne întrebăm: Ce a realizat un politician? La sate, acest dialog se pur și simplu are loc.

Totodată, există o tendință de a ne considera superiori.

Da, suntem adesea convinși că experiențele noastre sunt unice și, totuși, alte generații au trăit și au supraviețuit în vremuri similare. Necesită un contact real, nu digital.

Absența interacțiunii fizice duce la o izolare crescândă. Aceasta poate duce la reacții extreme. Este important să ne asumăm responsabilitatea și să ne angajăm într-o comunicare reală, nu online.