Serbia își aduce înapoi rezervele de aur, intensificând totodată achizițiile de metal prețios
Banca Națională a Serbiei plănuiește să transporte întreaga rezervă de aur înapoi în țară, asigurându-se astfel că această resursă valoroasă, evaluată la circa șase miliarde de dolari, este protejată în fața eventualelor crize.
Astfel, Serbia devine prima națiune din Europa de Est care nu mai stochează niciun lingou de aur în centre financiare consacrate precum Elveția, Marea Britanie sau Statele Unite.
Conform datelor oficiale, la 16 iulie 2025, Serbia dispunea de rezerve de aur de 50,05 tone, având o valoare de piață de aproximativ 4,7 miliarde de euro. Această cantitate de metal prețios constituie acum 17,2% din totalul rezervelor valutare ale țării.
De-a lungul anilor recenti, Serbia s-a remarcat ca unul dintre cei mai activi achizitori de aur pe continent. În 2024, Banca Națională a adăugat 3,2 tone la stocul său de aur, iar de la începutul acestui an au fost cumpărate încă 2,3 tone.
SUA dețin cele mai mari rezerve de aur la nivel mondial, totalizând 8.133 de tone, urmate de Germania, Italia, Franța, Rusia și China. Între achizitorii recenți, Polonia s-a detașat în 2024, cu cumpărări de 89,5 tone de aur de către băncile centrale, fiind urmată de Turcia și India.
În anul 2019, în România, membri ai fostului parlament PSD, Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, au propus o lege prin care se cerea ca BNR să păstreze cel puțin 95% din rezerva de aur pe teritoriul național.
După ce legea a fost aprobată de Parlament, președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea ei, iar în data de 27 aprilie 2021, Camera Deputaților a respins definitiv proiectul.
