„A realizat mai mult decât orice alt papă”. Transformările inițiate de Papa Francisc care au facilitat noi oportunități pentru femei

Papa Francisc, decedat luni la vârsta de 88 de ani, a fost suveranul pontif care a integrat cele mai multe femei în funcții de conducere în Vatican. Deși a creat oportunități de decizie în structura Bisericii Catolice, el a evitat avansarea în ceea ce privește hirotonirea femeilor, lăsând o moștenire complexă, caracterizată prin progrese istorice dar și prin limitele unei tradiții difficile, conform informațiilor furnizate de Reuters.

Pe parcursul pontificatului său, care a început în 2013, Papa Francisc a numit un număr record de femei în funcții de conducere în Biserica Catolică.

Cea mai recentă decizie a fost luată din spital în februarie 2025, când sora Raffaella Petrini a fost numită într-o funcție similară cu cea de guvernator al Vaticanului, fiind prima femeie care ocupă această poziție. Cu câteva săptămâni înainte, a avut loc o altă numire simbolică: sora Simona Brambilla a fost aleasă să conducă un departament vatican responsabil pentru ordinele religioase din întreaga lume.

„A realizat mai mult decât orice alt papă pentru a asigura o incluziune mai mare a femeilor în poziții de autoritate”, a afirmat Anna Rowlands, profesor la Universitatea Durham și consilier periodic al Vaticanului. „Totuși, cea mai mare parte a acestor schimbări s-a petrecut în cadrul sistemului existent, modificând structura doar marginal”, a adăugat Rowlands.

Femei în funcții de conducere importante

Prima numire semnificativă a avut loc în 2016, când Barbara Jatta a devenit prima femeie director al Muzeelor Vaticanului. În 2021, sora Nathalie Becquart a fost numită co-subsecretar al Sinodului Episcopilor, având drept de vot – o premieră. Un an mai târziu, sora Alessandra Smerilli a fost avansată într-o poziție de rang înalt în departamentul pentru dezvoltare umană integrală.

De asemenea, Papa Francisc a inclus două femei în comisia responsabilă cu selecția episcopilor, o structură care până recent era exclusiv masculină.

„Astfel, comenzile încep să se deschidă ușor”, a declarat el pentru Reuters în 2022.

La Sinodul din 2024, aproape 60 de femei au participat alături de 300 de cardinali, episcopi și preoți, având drept de vot complet – o altă premieră.

„Francisc a ridicat discuția despre rolul femeilor în Biserică la un nou nivel, iar speranțele sunt ca eforturile sale de a aduce în atenție valoarea fiecărei persoane să aibă un impact pozitiv în aceste vremuri dificile”, a afirmat Phyllis Zagano, parte a primei comisii dedicate diaconatului feminin.

Comisii fără rezultate concludente

Cu toate acestea, Papa a evitat să abordeze direct hirotonirea femeilor. A inițiat două comisii pentru a evalua posibilitatea ca femeile să ocupe funcția de diacon, un rol clerical fără dreptul de a celebra liturghia. Niciuna dintre comisii nu a ajuns la o concluzie clară, iar raportul primei comisii nu a fost publicat.

„Este primul papă complet conștient de faptul că există un dezechilibru flagrant și profund nedrept între bărbați și femei în Biserică”, a spus Paola Lazzarini, activist pentru reforma Bisericii. „Modul său de a aborda această nedreptate a fost prin numiri individuale și prin comisii care nu au avut rezultate clare”, a adăugat ea.

Motivul din spatele refuzului de a hirotoni femei

Pe lângă reformele instituționale, Francisc a fost un susținător al cauzelor care influențează profund femeile – de la traficul de ființe umane la problemele economice.

Însă, și-a făcut auzite declarații considerate „învechite”. De exemplu, în 2024, în timpul unei vizite în Belgia, a discutat despre „fertilitatea, grija și devoțiunea femeii”, provocând critici pentru opiniile sale conservatoare.

Întrebat ulterior despre refuzul de a hirotoni femei, papa a exprimat temeri legate de „o masculinitate mascată”.

„Părea, uneori, că încerca să găsească un limbaj adecvat și, în multe cazuri, făcea glume care nu ajutau la clarificarea situației”, a remarcat Rowlands. „Cu toate acestea, a fost dedicat unor cauze care afectează profund femeile și pentru asta a câștigat admirația multora.”

„În ansamblu, Francisc a fost un susținător al drepturilor femeilor în Biserică”, afirmă Natalia Imperatori-Lee, profesor la Manhattan College.

„Prin promovarea femeilor în funcții de conducere în Vatican și deschiderea discuțiilor despre diaconatul feminin, el a facilitat accesul la uși care anterior păreau închise.”

O moștenire fragilă

Reformele Papei Francisc trebuie analizate în contextul unei istorii îndelungate a excluderii femeilor din conducerea Bisericii. În primele secole ale creștinismului, femeile au avut roluri esențiale, fiind diaconi și lideri spirituali. Totuși, pe măsură ce Biserica s-a instituit, autoritatea clericală a devenit exclusiv masculină, iar influența femeilor s-a restrâns aproape complet.

„Reformele lui Francisc sunt atât un pas înainte, cât și o reamintire a barierelor structurale care persistă în Biserică”, punctează sursa menționată.

Deși Papa a promovat femei în funcții semnificative, precum în comisia de selecție a episcopilor, discuția despre hirotonire a rămas exclusă din discursul public. Preoția, cardinalatul și papalitatea continuă să fie domenii rezervate bărbaților.

Concluzia este că, în ciuda acestor progrese, „lupta pentru autoritate, patriarhat și rolul femeilor în Biserica Catolică este departe de a se fi încheiat.”