Alegeri prezidențiale suspendate. Este posibilă o democrație câștigată pe căi nedemocratice?

Pentru o democrație sănătoasă, răspunsul era organizarea alegerilor duminica aceasta. O alegere care ar fi trebuit să fie un succes pentru valorile pro-europene reprezentate de Elena Lasconi. Totuși, destinul votului nu poate fi controlat prin excluderea adversarilor din competiție prin decizii ale Curții Constituționale.

O victorie democratică pe care o anticipăm în fața lui Călin Georgescu, un influencer crescut pe rețelele sociale, ar fi egalat sfârșitul unei perioade de fractură socială în care încrederea între noi a fost distrusă. Ne aflăm într-un moment de ură completă.

Ar fi fost ușor să afirmăm că valorile europene pot înfrunta orice conspirație. Că votul a depășit atacurile hibride orchestrate de Moscova, susținute local de elemente interlope și foști membri ai serviciilor secrete. Atunci, am putea fi mândri că România a demonstrat că rusia și interlopii au încercat să intervină, dar au fost respinși.

Din păcate, acest drept ne-a fost luat astăzi, iar acest aspect merită o reflecție serioasă.

După alegeri, am fi putut afla cum a fost realizată finanțarea nelegală, un adevărat miracol electoral. Am fi descoperit care a fost firma de consultanță angajată prin legături externe.

Aceste informații ar fi fost relevante. O evaluare rapidă arată că statul român a acționat limitat, având Momente de ineficiență, uneori fiind complice, și arătând o conduită dubioasă în cadrul unor instituții.

România a reacționat, în ultimele momente, ca un stat amenințat

Guvernul a transmis un mesaj că nu suntem la finele unei campanii electorale, ci ne confruntăm cu o problemă mult mai gravă pe care nu putem dezvălui complet.

Decidenții naționali par să fi realizat că pierd bătălia. Sau, cel puțin, așa ne-au comunicat. Totuși, de ce am avea încredere într-o democrație care necesită o atitudine sceptică față de Putere?

O pierdere seria ar mai fi generat o distanțare iremediabilă de valorile pro-europene. Un președinte precum Călin Georgescu nu ar fi putut fi controlat de partide.

De câteva zile, este evident cum statul român și-a orientat resursele în favoarea Elenei Lasconi. A existat o ședință a CSAT ale cărei informații custome ne-au ajuns cu întârziere, iar Biserica Ortodoxă a emis un comunicat, partidele au semnat un pact pro-european. Procurorii păreau că sunt activi.

Toate indicii sugerau că candidatul pro-european ar avea vânt în pupă. Din păcate, nu a fost suficient, iar intervenția a fost tardivă.

Influența facțiunii anti Ciolacu înauntrul PSD

Cineva, în cercul restrâns de decizie—atât național cât și internațional—și-a dat seama că partida pro-europeană nu are șanse de câștig duminică. Este concluzia rațională care se poate trasa. În fața colapsului, au decis să se retragă. Sau, repet, acesta este mesajul transmis, conform căruia nu mai existau oportunități.

Lipsa de încredere în partide sale respinge credibilitatea lor, mai ales într-o situație în care războiul hibrid este încă activ. Credeți că Paul Stănescu, secretarul general al PSD, lucrează pentru o cauză nouă? Victor Ponta, fost prim-ministru și în prezent pe cale de a fi contestat intern la PSD, a demarat o mișcare de contestare a strategiei lui Marcel Ciolacu.

Nu cred că decizia a aparținut judecătorilor

Curtea Constituțională a intervenit abrupt. Nu consider că aceasta a fost o alegere a judecătorilor. Primul tur de scrutin a fost validat, iar decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 3 decembrie 2024.

„Curtea Constituțională, în numele legii, hotărăște: 1. Confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la 24 noiembrie 2024. Prezenta hotărâre este definitivă și de aplicare generală, se publică în Monitorul Oficial, Partea I, și va fi comunicată prin mass-media. Pronunțată în ședința din 2 decembrie 2024”, este ceea ce precizează documentul din Monitorul Oficial.

Acestea s-au întâmplat acum doar trei zile. De ce am considera că decizia lor a fost modificată și nu este rezultatul unor ordine externe?

Uniunea Europeană sprijină deciziile de la București

Asistăm mai degrabă la o intervenție, un act de urgență decât la o soluție.

Clar că aceste evenimente nu sunt pe placul nostru. Ce fel de democrație își elimină candidații prin intermediul Curții Constituționale? Instituții precum SRI, SIE, Autoritatea Electorală Permanentă, și Ministerul de Interne au adoptat o atitudine pasivă, când ar fi trebuit să fie vigilente. Toți acești oameni ar trebui să își prezinte demisiile.

Observați că vocile din Europa civilizată nu s-au arătat îngrijorate, ceea ce sugerează că a existat o coordonare prealabilă, o comunicare sinergetică. Autoritățile au informat oficialii din UE și SUA despre dezvoltările ulterioare, probabil primind undă verde.

Partidele socialiste și cele populare din Europa au salutat decizia Curții Constituționale și nu au contestat atacurile asupra statului de drept. Niciun lider european nu a criticat hotărârea de la București. Autoritățile au câștigat timp, dar esența problemei nu a fost rezolvată. Confuzia în societate este maximă, iar încrederea a dispărut.

Nemulțumirea votanților lui Călin Georgescu este justificată. Cum ar fi arătat înfruntarea dintre Elena Lasconi, pe prima poziție, și Marcel Ciolacu, pe locul al doilea, ce ar fi rezultat dacă CCR anula alegerile?

Proteste masive ar fi inundat marile orașe din țară, cu cereri de libertate, alegeri corecte și împotriva cenzurii.

Pacientul nu este salvat, ci se află pe masa de operație

Este esențial ca autoritățile să comunice rapid și eficient. Acestea nu trebuie doar să ofere explicații, ci să acționeze concret. Este crucial să efectueze schimbări rapide, să elimine structurile ineficiente și să asigure protecția cetățenilor. Aceasta este o responsabilitate fundamentală a statului.

Trebuie să descoperim numele și rețelele financiare implicate. Dacă nu reușesc să demascheze structurile corupte, ne așteaptă un viitor sumbru, fie în șase luni, fie în câțiva ani. Un stat ineficient nu poate fi salvat constant prin măsuri nedemocratice, iar pacientul nu a fost salvat, ci se află în continuare pe masa de operație.

La finalul unei zile în care democrația a fost compromisă, Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne la Cotroceni până la depunerea jurământului de către noul președinte. Păcat, a fost un moment bun pentru a lua o pauză și a permite partidelor democratice să stabilească un interimar.